ANALIZĂ. Sistemul medical din România nu este pregătit să răspundă schimbărilor climatice

România are nevoie de înnoirea infrastructurii medicale, atât pentru a contribui la atenuarea schimbărilor climatice, cât și pentru a face față efectelor acestora asupra sănătății oamenilor.
23.09.2022
ANALIZĂ. Sistemul medical din România nu este pregătit să răspundă schimbărilor climatice
Sursa foto: Shutterstock

Spitalele din România nu pot să facă față schimbărilor climatice, în special în ceea ce privește creșterea temperaturilor și valurile de caniculă din ce în ce mai frecvente. Pentru că vorbim deja despre decenii de când au fost construite spitalele, instalațiile nu au fost prevăzute pentru asemenea situații, toată infrastructura spitalicească fiind deja depășită de noile norme și tehnologii care ar trebui implementate, relevă o analiză recentă a unui studio de arhitectură.

Schimbările climatice provoacă sute de mii de decese suplimentare

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), între 2030 și 2050 se preconizează că schimbările climatice cauzate de omenire vor provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an în lume, ca urmare a malnutriției, malariei și stresului termic. Astfel, sunt amenințați ani de progres în domeniul sănătății publice spre a facilita accesul la apă potabilă și la o nutriție adecvată.

Totodată, într-un procent semnificativ, industria medicală contribuie la crearea efectului de seră, fiind responsabilă de 5% din emisia globală de dioxid de carbon.

Comparativ cu clădirile comerciale, spitalele sunt mai mult decât dublu consumatoare de energie. Numărul mare de echipamente medicale și iluminatul care funcționează 24/7 își spun cuvântul în această privință.

În funcție de număr și dimensiune, sălile de operații generează până la 70% din deșeurile totale ale unui spital și consumă de 3-6 ori mai multă energie decât restul spitalului.

Cum reducem emisiile de gaze cu efect de seră

Deși în anumite țări s-a încercat reducerea consumului de energie prin combinarea schimburilor de aer proaspăt cu un procent mic de aer recirculat, pandemia recentă a demontat această soluție, fiind necesare alte perspective pentru reducerea amprentei de carbon.

În ceea ce privește proiectarea sustenabilă, se vorbește foarte mult despre metode constructive: termoizolarea eficientă a clădirii, folosirea unor materiale prietenoase cu mediul, utilizarea unor echipamente electrice cu un consum minim de energie. Totuși, raportat la domeniul medical, instrumentele indirecte ce duc la minimizarea consumului sunt de multe ori tratate superficial. Dintre acestea, ceea ce ne preocupă în mod special pe noi în proiectarea medicală este scurtarea timpului petrecut la spital de către pacient prin intermediul factorului psihologic, declară arhitecta Raluca Șoaita.

O contribuție importantă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră o are reducerea consumului de energie prin măsuri precum o bună izolare termică, programarea și utilizarea eficientă a încălzirii și a iluminatului. Totuși, aceste măsuri trebuie completate de unele mai puțin evidente, de prevenție a efectelor negative asupra mediului.

De exemplu, un studiu suedez aduce în atenție telemedicina, care poate contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon asociate cu transportul personalului medical.

Parteneriatul cu autoritățile locale trebuie să aibă în vedere asigurarea unui transport public eficient și dezvoltarea unei infrastructuri de transport alternative care nu poluează (ex: biciclete, trotinete etc.).

Un alt principiu este crearea unui ambient uman prin arhitectură, care să contribuie la reducerea numărului de zile petrecute în spital de pacient. Întrucât vindecarea este corelată cu starea de spirit a pacientului, crearea unor spații prietenoase, care respectă în același timp standardele și funcționalitatea, poate oferi o experiență mai plăcută la spital.

Totodată, România are nevoie de cât mai multe spitale care pot suporta numărul viitoarelor îmbolnăviri asociate crizei climatice, de la temperaturi peste medie, la noi virusuri care apar din cauza schimbărilor climatice.

Scenariul OMS indică faptul că în perioada 2021-2050 temperaturile vor fi mai mari cu 1,5 până la 2,5 grade Celsius comparativ cu perioada 1961-1990, în vreme ce în perioada 2061-2090 temperaturile din ţara noastră ar urma să fie cu 6 grade Celsius mai mari. Aerul ar putea deveni sufocant, iar clima României va atinge aceleași temperaturi ca în Kazahstan.

Recomandăm întotdeauna realizarea de masterplanuri și strategii de dezvoltare a infrastructurii medicale, astfel încât să existe o perspectivă macro, pe termen lung. Este nevoie de planuri pe 3, 5 sau 10 ani bazate pe nevoia reală a segmentului de populație adresat în zona respectivă și pe o analiză documentată asupra tuturor factorilor care pot influența funcționarea unui spital, completează Raluca Șoaita.

Ce soluții are sistemul medical din România pentru adresarea crizei climatice

  • Reducerea consumului de energie electrică. Pentru că echipamentele tot mai performante care apar necesită un consum ridicat de energie electrică, este necesar să fie abordate soluții care scad consumul datorat sistemului de încălzire, ventilație, iluminat. Soluția arhitecturală are un rol foarte important, prin orientarea clădirii putându-se asigura un sistem de umbrire naturală, iar un sistem de termoizolare adecvat, respectiv folosirea unor materiale care reflectă și nu absorb razele solare pot optimiza folosirea resurselor.
  • Folosirea de materiale din surse regenerabile, prietenoase cu mediul. Un exemplu în acest sens este utilizarea unor finisaje pentru pardoseli, pereți etc. din materiale naturale, cu lianți și adezivi fără solvenți. Aceste tipuri de finisaje se folosesc deja de ceva timp în cadrul internațional și au început să fie aduse în România tot mai mult în catalogul producătorilor care investesc în sustenabilitate.
  • Flexibilitate în compartimentarea spațiilor interioare. Pe parcursul vieții unui spital, anumite secții pot fi mutate, apar noi tratamente, dar și noi boli care au nevoie de reconfigurarea spațiului. Preîntâmpinarea viitoarelor nevoi prin proiectarea unui spațiu adaptabil pe cât posibil din punct de vedere tehnic permite reutilizarea adecvată a spațiului, nefiind necesară construirea unei noi clădiri.
  • Alocarea unui buget pentru amenajarea peisageră în cadrul proiectelor noi. O amenajare peisageră contribuie atât la starea de bine a utilizatorilor spitalului, cât și la asigurarea unei calități crescute a aerului, crearea unui sistem natural de umbrire și menținerea unei temperaturi ambientale mai reduse.
  • Conștientizarea importanței unui mediu plăcut pentru toți utilizatorii. Un design care să susțină atât un mediu de lucru mai plăcut pentru personal, cât și un mediu care să contribuie la vindecarea pacientului – este o soluție care poate fi implementată și în cadrul unităților medicale existente, prin proiecte de reabilitare care să îmbunătățească condițiile oferite.
  • Utilizarea telemedicinei ca alternativă pentru minimizarea impactului dat de transportul cu mijloace poluante.

Aceste soluții trebuie, bineînțeles, susținute de un cadru legislativ actualizat care să reglementeze proiectarea spațiilor medicale, cât și de parteneriate public-privat care să susțină demersurile de ameliorare a efectelor schimbărilor climatice.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
S-a alăturat echipei Ce se întâmplă, Doctore? în anul 2013. În timp, CSID a devenit a doua sa familie, care cuprinde o mână de oameni pasionați de scris și preocupați de starea de bine a românilor. Ține legătura cu medici din toate domeniile și vă aduce zilnic informații despre diverse ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Mihaela Sebeni: mamografia, o investigație de o importanță covârșitoare de peste 120 de ani
Recomandări: