Masturbarea poate oferi orgasmul perfect?

Iată ce se întreabă o tânără care de la debutul vieţii sexuale, adică de 10 ani, nu simte plăcerea decât când se atinge singură. Iar un soţ vrea să lămurească misterul: de ce căsătoriţii nu mai fac sex ca înainte de mariaj? Vine cu lămuriri pentru ei psihoterapeutul consultant al revistei ”Ce se întâmplă, doctore?”, Emilia Potenteu.
Autor: Andra Nastase
Masturbarea poate oferi orgasmul perfect?

 

Iată ce se întreabă o tânără care de la debutul vieţii sexuale, adică de 10 ani, nu simte plăcerea decât când se atinge singură. Iar un soţ vrea să lămurească misterul: de ce căsătoriţii nu mai fac sex ca înainte de mariaj?
 
Vine cu lămuriri pentru ei psihoterapeutul consultant al revistei ”Ce se întâmplă, doctore?”, Emilia Potenteu. 
 
Orgasmul „solitar”
De când mi-am început viaţa sexuală nu reuşesc să ating orgasmul decât atunci când mă masturbez. Nici un act intim cu niciunul dintre partenerii mei nu mi-a adus această plăcere totală. 

În general, autoatingerile duc la un extraordinar echilibru nervos, elimină tensiunile şi favorizează apariţia stării de euforie, pentru că nimeni nu cunoaşte mai bine drumul către plăcere. Motivele sunt pur biologice: mângâierile pun în joc centrii cerebrali ai plăcerii care împrăştie în encefal şi în sânge faimoasele endorfine – „vinovatele” stării de bine.

Dar dacă aceste senzaţii sunt oferite de o altă persoană, cea căreia ne oferim şi pe care „am învăţat-o şi îndrumat-o” către reuşită, atunci plăcerea atinge cote maxime, căci suntem formaţi să funcţionăm în cuplu, iar atingerea orgasmului în doi este cea mai spectaculoasă şi experienţă. 

 
Mariajul ucide libidoul?
 
Este normal ca libidoul să scadă după căsătorie? Observ asta la toate cuplurile din jurul meu şi, din păcate, şi în cazul nostru – al meu şi al soţiei. 
 
Shakespeare spune că „patosul erotic conţine în miezul lui dorinţa omului de a trăi”. Asta înseamnă că libidoul ţine mai degrabă de psihologic decât de fiziologic, de perspectiva pe care o ai asupra adevăratelor valori, a bucuriilor simple şi a felului în care vrei să-ţi trăieşti viaţa. Flacăra iubirii poate rămâne vie printr-o acceptare şi unificare în primul rând a noastră cu noi înşine.

Nu trebuie aşteptată o schimbare exclusivă din partea partenerului, ci mai degrabă schimbarea trebuie să înceapă din noi. Ne place să credem că fericirea în cuplu este pasageră, pentru a avea o justificare a eşecului nostru.

Faptul că şi alţii ajung în acelaşi punct nu desemnează „normalul”, ci mai degrabă ne oferă un exemplu depre ceea ce NU trebuie făcut. Contrar aparenţelor, sondajele arată că persoanele căsătorite sunt mai predispuse către sex, către regularitate şi către diversificare. 

 
Reuşita unui act sexual, şi implicit reuşita unei vieţi funcţionale de cuplu, ţine de cunoaştere şi comunicare. Nimic nu este ruşinos în pat, atât timp cât este cunoscut şi acceptat de ambii parteneri.
A primi de la partener aceleaşi senzaţii pe care le atingem siguri, le creşte înzecit valoarea. Trebuie doar să ne dezvăluim nevoile şi particularităţile, conducându-ne către comuniunea perfectă.