Hirsutism – cum se manifestă, cauze posibile

[Pilozitate excesivă, păr în exces, hipertricoză]

Ce este hirsutismul

Hirsutismul este caracterizat de creşterea anormală a părului pe zone care în mod normal nu sunt acoperite de păr.

Deşi această situaţie afectează atât femeile cât şi bărbaţii, de obicei reprezintă o problemă doar pentru femei. Hirsutismul la femei reprezintă creşterea nedorită a părului având un pattern masculin; părul este gros, aspru, închis la culoare (negru) şi apare pe zone ale corpului unde de obicei creşte păr la bărbaţi: faţă, piept şi spate.

Pilozitatea este determinată genetic. Hirsutismul poate apărea ca urmare a excesului de hormoni masculini numiţi androgeni, în principal testosteron. Hirsutismul mai poate fi determinat de factorii etnici sau trăsăturile familiale.

La copii şi femei hirsutismul poate fi dat de afecţiuni ale glandei pituitare sau suprarenale.

De asemenea, steroizii anabolizanţi sau corticosteroizii şi anumite medicamente pot determina hirsutism.

Principalul semn al hirsutismului este apariţia părului aspru, pigmentat pe zone ale corpului unde femeile, în mod obişnuit, nu au păr – în principal pe faţă, piept sau spate. Când hirsutismul este produs de nivelele în exces de androgeni, de-a lungul timpului mai pot apărea şi alte semne, proces numit virilizare.

Semnele virilizării includ:
• Îngroşarea vocii;
• Alopecie;
• Acnee;
• Scăderea dimensiunilor mamare;
• Mărirea clitorisului;
• Creşterea masei musculare.

Anumiţi factori pot influenţa apariţia hirsutismului. Aceştia includ:
• Istoricul familial. Diverse  afecţiuni care apar la mai mulţi membrii ai aceleaşi familii pot duce la apariţia hirsutismului, inclusiv hiperplazia congenitală a suprarenalelor şi sindromul ovarelor polichistice.
• Etnia. Femeile care au strămoşi din zona mediteraneană, Orientul Mijlociu sau Africa de sud au risc mai mare de apariţie a hirsutismului de cauză necunoscută decât femeile de alte etnii.

Cauze posibile pentru hirsutism

Până la pubertate corpul este acoperit cu păr fin, fără culoare numit păr vellus. Când începe maturizarea sexuală, hormonii masculini numiţi androgeni ajută părul vellus din anumite părţi ale corpului să devină mai închis la culoare (negru), mai încreţit şi mai aspru, transformându-se în păr terminal. Creşterea nedorită de păr terminal la femei (hirsutismul) se poate datora excesului de hormoni androgeni sau creşterii sensibilităţii foliculilor piloşi la hormonii androgeni.

Aproape jumătate din femeile cu hirsutism uşor au nivele crescute de hormoni androgeni. Afecţiunile ce pot duce la creşterea androgenilor includ:
• Sindromul ovarelor polichistice. Această afecţiune frecventă este produsă de dezechilibrul hormonilor sexuali, ceea ce duce la ciclu menstrual neregulat, obezitate, infertilitate şi, uneori, chisturi multiple la nivelul ovarelor. Sindromul ovarelor polichistice este cea mai frecventă cauză identificabilă de hirsutism.
• Sindromul Cushing. Este afecţiunea ce apare atunci când organismul este expus la nivele crescute de cortizol, un hormon steroidian implicat în reacţiile organismului în situaţii de stres. Acest sindrom poate apărea atunci când glandele suprarenale (glande mici situate deasupra rinichilor) secretă prea mult cortizol sau ca urmare a tratamentului cu medicamente cortizonice pentru o perioadă lungă de timp. Nivele crescute de cortizol dezechilibrează balanţa hormonilor sexuali din organism şi poate determina hirsutism.
• Hiperplazia congenitală a glandelor suprarenale. Această afecţiune moştenită este caracterizată de producţia anormală de hormoni steroidieni, inclusiv cortizol şi androgeni de către glandele suprarenale.
• Tumorile. Rareori, o tumoră secretantă de hormoni androgeni situată la nivelul ovarelor sau al glandelor suprarenale poate produce hirsutism.
• Medicamentele. Unele medicamente duc la apariţia hirsutismului. Unul dintre aceste medicamente este danazolul folosit la femei pentru tratarea endometriozei.
Creşterea excesivă a părului la femeile care au nivele normale de hormoni androgeni, ciclu menstrual regulat şi nu prezintă alte afecţiuni ce pot determina acest simptom se numeşte hirsutism idiopatic (ceea ce înseamnă că nu a putut fi identificată nicio cauză a acestei tulburări). Acesta apare mai frecvent la anumite populaţii precum femeile care au strămoşi din zona mediteraneană, Orientul Mijlociu sau Africa de sud.

Trebuie să mergi la doctor dacă, la femei:

• Apare pilozitate care se dezvoltă rapid în zone precum deasupra buzei superioare (mustaţă), obraji, bărbie, gât, zona centrală a pieptului, interiorul coapselor sau în regiunea inferioară a spatelui;
• Creşterea nedorită a părului se asociază cu cicluri menstruale neregulate;
• Apar caracteristici masculine precum îngroşarea vocii, alopecie, creşterea masei musculare sau diminuarea sânilor;
• Creşterea nedorită a părului pare să fie agravată de un medicament.

Femeile aflate în preajma perioadei de menopauză sau în primii ani ai acesteia pot dezvolta barbă sau altfel de păr facial nedorit, dar acest fenomen nu este considerat hirsutism de către unii autori. Pentru a face diferenţa dintre hirsutismul adevărat şi modificările apărute datorită menopauzei trebuie consultat medicul.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica