Galactoree

[secreţie lactată anormală]

Ce este galactoreea

Galactoreea reprezintă secreţia de lapte care nu are legătură cu producţia normală de lapte la femeile care alăptează. Galactoreea în sine nu este o boală, dar este un semn al unei afecţiuni. Deşi apare mai frecvent la femei, galactorea se poate întâmpla şi bărbaţilor şi uneori chiar şi sugarilor.

Stimularea mamară excesivă, efectele adverse ale unor medicamente sau afecţiuni ale glandei hipofize (pituitare), toate pot contribui la apariţia galactoreei. Adesea, galactoreea este rezultatul nivelelor crescute de prolactină, hormonul care stimulează producţia de lapte.

Uneori cauza galactoreei nu poate fi identificată şi problema dispare de la sine.

Semnele şi simptomele asociate galactoreei includ:

• Secreţia mamelonară permanentă sau intermitentă de lapte care nu conţine urme de sânge;
• Scurgerea spontană sau exprimarea manuală a secreţieie mamelonare;
• Afectarea uni sau bilaterală;
• Menstruaţii neregulate sau absente;
• Cefalee sau tulburări de vedere.

Cauze posibile pentru apariția galactoreei

Adesea, galactoreea este rezultatul creşterii nivelului de prolactină – hormonul responsabil de producţia de lapte (lactaţie) atunci când o femeie naşte un copil. Prolactina este produsă de glanda pituitară, o glandă situată la baza creierului care secretă şi reglează mai mulţi horoni.

Cauze posibile de galactoree includ:
• Medicamente precum tranchilizantele, antidepresivele şi antihipertensivele;
• Suplimentele din plante precum feniculul, anason sau seminţe de schinduf (cimbrişor);
• Contraceptivele orale;
• Prolactinomul (tumoră necanceroasă a glandei hipofize) sau alte afecţiuni ale glandei hipofize;
• Hipotirodism (funcţie tiroidiană scăzută);
• Boli renale cronice;
• Stimulare mamară excesivă care poate fi asociată cu activitatea sexuală, autoexaminarea frecventă a sânilor, erupţie cutanată la nivelul toracelui sau frecării prelungite cu hainele;
• Leziuni nervoase la nivelul peretelui toracic datorate intervenţiilor chirurgicale toracice, arsurilor sau altor leziuni toracice;
• Intervenţii chirurgicale, leziuni sau traumatisme la nivelul măduvei spinării.

Uneori medicul nu poate identifica cauza galactoreei. Aceasta se numeşte galactoree idiopatică şi poate însemna doar că ţesutul mamar al persoanei este în mod special sensibil la prolactina din sânge. Dacă există a sensibilitate crescută la prolactină, chiar nivele normale ale acestui hormon în sânge pot determina galactoree.

La bărbaţi, galactoreea poate fi asociată cu deficitul de testosteron (hipogonadism masculin) şi de obicei apare însoţită de creştere sau sensibilitate mamară (ginecomastie). Disfuncţia erectilă şi lipsa apetitului sexual sunt de asemenea asociate deficitului de testosteron.

Uneori galactoreea poate apărea la nou-născuţi. Nivelele crescute de estrogeni ale mamei traversează placenta şi ajung în sângele copilului. Aceasta poate determina creşterea ţesutului mamar al nou-născutului care poate fi asociată cu secreţia mamelonară de lapte.

Trebuie să mergi la doctor dacă

Trebuie consultat medicul în cazul în care există o secreţie mamelonară persistentă de lapte uni sau bilaterală şi persoana afectată nu este însărcinată şi nu alăptează.

Dacă stimularea mamară declanşează secreţie mamelonară din mai multe ducte galactofore, nu sunt motive de îngrijorare. Este puţin probabil ca o astfel de secreţie să semnaleze un cancer mamar, dar totuşi este necesară evaluare de către un medic.

Secreţia mamelonară care nu e sub formă de lapte, mai ales dacă este sangvinolentă, galbenă sau limpede şi apare la nivelul unui singur duct galactofor, necesită evaluare medicală imediată deoarace poate fi un semn al cancerului mamar.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?