Formaţiune axilară

[tumoră axilară, nodul axilar, limfadenită, adenopatie, noduli umflaţi;]

Descriere

Formaţiunea axilară se referă la tumefacţia (umflarea) sau mărirea unuia dintre ganglionii limfatici axilari localizaţi în zona subraţului. Ganglionii limfatici sunt nişte mici grupuri (aglomerări) de celule imune care reprezintă o importantă parte a sistemului limfatic al organismului, parte a sistemului imun. Organismul se bazează pe sistemul limfatic pentru a lupta cu germenii, infecţiile şi substanţe anormale, cum sunt şi celulele canceroase.

Există mai mult de 600 de ganglioni limfatici în tot organismul, dar cel mai frecvent se măresc (umflă) cei situaţi laterocervical (gât), submandibular (sub bărbie), axilari (subraţ) şi inghinali. Un ganglion mărit situat în zona axilară poate fi datorat unei infecţii, boli maligne sau autoimune.

Ganglionii limfatici tumefiaţi se mai numesc limfadenită, adenopatie sau noduli umflaţi. Ei pot apărea la orice vârstă, în orice grup populaţional, dar în general cel mai des apar la copii.

O adenopatie axilară datorată infecţiei virale se vindecă de obicei de la sine. Totusi, unele infecţii produse de bacterii sau alţi agenţi patogeni necesită consult medical. De asemenea, acesta poate fi un semn al cancerului de sân.

Simptome care pot însoţi tumefacţia ganglionară:
• Simptome asemănătoare răcelii sau gripei (rinoree, oboseală, febră, dureri în gât, cefalee, tuse, dureri generalizate);
• Dureri articulare;
• Erupţie cutanată;
• Umflarea altor ganglioni limfatici;
• Edem al mâinilor;
• Echimoze (vânătăi) inexplicabile sau alte simptome ale unor sângerări;
• Scăderea inexplicabilă a apetitului;
• Vărsături.

Cauze posibile

O adenopatie axilară dată de o infecţia bacteriană poate duce la complicaţii grave ce pot pune viaţa în pericol dacă nu este tratată prompt cu antibiotic. Cauzele infecţioase includ:
• Abcesele (colecţie purulentă într-un ţesut);
• Infecţii bacteriene precum cea streptococică sau stafilococică;
• Boala ghearelor de pisică (infecţie bacterienă apărută după o zgârietură sau muşcătură de pisică purtătoare a bacteriei);
• Varicela (vărsat de vânt);
• Foliculita (infecţia sau inflamaţia foliculilor piloşi);
• Infecţii fungice;
• HIV/SIDA;
• Limfadenita (infecţia bacteriană a ganglionilot limfatici);
• Mastita (infecţie a ţesutului mamar);
• Mononucleoza infecţioasă (infecţie virală);
• Zona zoster (infecţie cu virusul varicelo-zosterian);
• Vaccinările pentru diferite boli virale, inclusiv  rubeolă, rujeolă oreion;

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

• Formaţiunea este prezentă de mai mult de  două săptămâni, se măreşte sau apare eritem (roşeaţă), sensibilitate, este dură, caldă sau are formă neregulată.
• Modificări ale stării de conştienţă sau alertă, confuzie;
• Dificultăţi la respiraţie, wheezing (respiraţie şuierătoare), scurtarea respiraţiei;
• Febră mare (peste 38,30C);
• Convulsii;

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?