Convulsii (convulsii febrile)

[convulsii febrile, epilepsie, crize, crize epileptice]

Descriere, ce sunt convulsiile

Convulsiile sunt spasme (contracţii) necontrolate produse de activitatea electrică anormală a creierului. Doarece creierul poate fi afectat total sau doar parţial, manifestările convulsiilor sunt foarte variate. Convulsiile pot apărea în aproape toate tipurile de afectare a creierului, inclusiv leziuni şi infecţii. Convulsiile recurente sunt un semn de epilepsie.

Cele mai frecvente forme de convulsii sunt cele parţiale, crizele petit-mal şi convulsiile tonico-clonice generalizate sau grand-mal. Convulsiile parţiale afectează doar o parte a creierului şi pot avea simptome foarte specifice. Crizele petit-mal  se pot manifesta doar ca episoade scurte de lipsă de răspuns şi privire fixă. Convulsiile grand-mal afectează întregul creier. Aceste crize sunt caracterizate de spasme ale întregului corp şi pierderea totală a conştienţei. Convulsiile mai pot fi clasificate în funcţie de cauză şi vârsta debutului.

De obicei, convulsiile se opresc de la sine. Deoarece persoanele care au convulsii sunt inconştiente, este important ca acestea să nu se rănească. După o criză, persoana se poate simţi obosită şi are nevoie de odihnă. Slăbiciunea, fatigabilitatea şi modificările de comportament şi dispoziţie suunt normale după o criză convulsivă.

Convulsiile trebuie evaluate de un medic. Pentru convulsiile recurente sau epilepsie se prescrie tratament. În cazuri severe, stimularea electrică sau chirurgicală poate fi necesară. În multe cazuri, tratarea cauzelor care le produc poate ajuta la rezolvarea convulsiilor.

Simptomele senzitive care pot însoţi convulsiile sunt:

• Modificări ale auzului, gustului sau mirosului;
• Modificări de dispoziţie, personalitate sau comportament;
• Confuzie sau pierderea conştienţei chiar şi pentru scurt timp;
• Dificultăţi de memorie;
• Halucinaţii;
• Modificarea sau pierderea vederii.

Alte simptome:
• Demenţă;
• Fatigabilitate;
• Febră;
• Cefalee;
• Spasme sau zvâcnituri musculare;
• Amorţeală, furnicături sau alte senzaţii neobişnuite la nivelul mâinilor sau picioarelor;
• Durere;
• Privire fixă şi lipsă de răspuns;
• Slăbiciune (pierderea forţei).

Cauze ce pot duce la apariția de convulsii

Boli sau afecţiuni care pot determina convulsii:
SIDA;
Demenţa;
• Encefalita (inflamaţie şi edem al creierului datorită unei infecţii virale sau altei cauze);
• Boala Huntington;
Meningita (infecţie sau inflamaţie a membranei care acoperă creierul şi măduva spinării);
• Scleroza multiplă (boală care afectează creierul şi măduva spinării producând slăbiciune, tulburări de echilibru şi coordonare şi alte tulburări);
• Alte infecţii ale cereierului;
• Fenilcetonuria (incapacitatea de a desface aminoacidul fenilalanină);
• Leziunile traumatice ale creierului;
Tumori ale creierului.

Alte cauze:
Abuzul de alcool;
Renunţarea la alcool sau droguri;
• Intervenţiile chirurgicale ale creierului;
Febra;
• Hipoglicemia;
Insuficienţa renală sau hepatică;
• Efectele adverse ale medicamentelor;
• Consumul recreaţional de droguri.

Cauze grave de convulsii:
Epilepsia (tulburare neurologică care determină convulsii recurente);
• Hematomul (colecţii de sânge în creier);
• Şocul (scăderea periculoasă a tensiunii arteriale);
Accidentele vasculare cerebrale;
• Atacurile ischemice tranzitorii (simptome asemănătoare accidentelor vasculare cerebrale, dar care sunt tranzitorii însă pot fi un semn de alarmă pentru acestea);
• Leziuni traumatice cerebrale.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Apare orice fel de convulsie deoarece tratamentul medical prompt poate reduce riscul şi severitatea  convulsiilor viitoare.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?