Balonare (flatuență, meteorism)

[Flatulenţa, Gaze intestinale, Meteorism]

Descriere, ce înseamnă balonare

Balonarea este o condiţie normală a organismului uman. Atunci când organismul tău descompune mâncarea în produşi ce pot fi absorbiţi din tractul digestiv se produc gaze în stomacul şi în intestinele tale.

Balonarea este resimţită ca un sentiment de abdomen foarte plin, sau umflat (o tensiune intraabdominală), ce te face să te simţi inconfortabil, iar în unele cazuri este însoţită de o senzaţie de durere confuză, răspândită în tot abdomenul.

Deşi multe persoane consideră ca au gaze prea des şi prea agresiv, sunt foarte rare cazurile în care persoanele se confruntă cu o cantitate prea mare de gaze intestinale.

Simptomele ce pot apărea în cazul balonării:
• Eructaţiile (râgâiala);
Flatulenţa;
Meteorismul;
Dureri abdominale.

Râgâiala sau eructaţiile fac parte dintr-un proces voluntar sau involuntar manifestat uneori prin eliberarea zgomotoasă a aerului din stomac sau din esofag pe cale orală. Prezenţa lor după masă este normală şi, de obicei, cauzată de momente scurte în care înghiţi aer în timp ce mănânci. Eructaţiile cronice pot indica o afectiune a segmentului superior al tractului gastrointestinal precum ulcer peptic, boala de reflux gastroesofagian sau gastrita.

Flatuenţa reprezintă eliminarea amestecului de gaze (flatusul) provenit din procesele digestive pe cale anală. Unele alimente precum carbohidraţii, fibrele şi alimentele dulci produc mai frecvent flatulenţă decât alimente. Flatusul este însoţit uneori de sunet şi miros. Deşi majoritatea gazelor intestinale nu au miros, câteodată rezultă din descompunerea resturilor de mâncare digerată şi mici cantităţi de hidrogen sulfurat, amoniac şi metan ce explică mirosul neplăcut.

Meteorismul reprezintă o acumulare de gaze în intestine, deosebindu-se de balonare prin creşterea în volum a abdomenului datorată creşterii cantităţii de gaze din intestin. Meteorismul este de obicei rezultatul unei tulburări a motilităţii gastrointestinale precum sindromul de intestin iritabil. Aceste tulburări sunt caracterizate de mişcări anormale şi contracţii ale musculaturii intestinale. Poate apărea în: sindromul flexurii splenice, boala Crohn, hernii sau aderenţe, alimentele grase.

Durerile şi disconfortul abdominale. Gazele de la nivelul intestinului pot produce dureri abdominale la unele persoane. Când se acumulează în partea stângă a colonului, durerea poate fi confundată cu afecţiunile cardiace. Când se acumulează în partea dreaptă, durerea poate semăna cu cea apărută în cazul litiazei biliare sau apendicitei.

Cele mai multe alimente care conţin carbohidraţi pot produce gaze, în timp ce grăsimile şi proteinele produc puţine gaze.

Alimentele care produc gaze includ:
Rafinoza– carbohidrat regăsit în fasole, varză, broccoli, varză de Bruxelles, sparanghel şi alte legume şi în cereale;
Lactoza – zahar natural care se găseşte în lapte şi produse lactate (brânză, îngheţată) şi în alimente procesate precum pâine, cereale şi dressingurile pentru salate;
Fructoza – zahar ce se găseşte în ceapă, anghinare, pere şi grâu. Fructoza se mai foloseşte ca îndulcitor la prepararea unor băuturi răcoritoare şi sucuri de fructe;
Sorbitolul – zahar care se găseşete în mod natural în fructe, inclusiv mere, pere, piersici şi prune. Si acesta este folosit ca îndulcitor artificial în multe preparate dietetice şi bomboane fără zahăr;
Amidonul – cele mai multe produse care conţin amidon, inclusiv cartofii, porumbul, tăiţeii şi grâul produc gaze pe măsură ce sunt degradate în intestin (orezul este singurul produs cu amidon care nu produce gaze);
Fibrele solubile – care se dizolvă cu uşurinţă în apă şi se găsesc în tărâţe de ovăz, fasole, mazăre şi în cele mai multe fructe;
Fibrele insolubile – care sunt conţinute în tărâţele de grâu şi unele legume şi trec nemodificate prin intestin, producând puţine gaze.

Cauzele balonării

Nu este deloc alarmant dacă treci prin stări de balonare sau ai eructaţii ori flatuenţă cu o frecvenţă medie de cca 14 (de la 6 la 20) de ori pe zi, orice persoană normală are astfel de gaze şi le elimină în aceste moduri.

Deşi poate fi enervant, excesul de gaze intestinale nu este, de obicei, cauzat de o afecţiune de sănătate.

Dintre cele mai comune cauze ale balonării sunt:

1. Înghiţirea aerului – aerul înghiţit fie este eliberat prin râgâială, fie trece prin tractul digestiv şi este eliberat prin anus ca flatus. De multe ori, înghiţirea excesivă a aerului provoacă sughiţ.
2. Diverse produse alimentare sau băuturi carbogazoase.
3. Consumul de alimente bogate în grăsimi (deoarece grăsimea încetineşte procesul de digestie şi favorizează balonarea)
4. Constipaţie
5. Mâncatul în grabă
6. Fumatul
7. Medicamente sau suplimente nutritive
8. Modificări la nivel hormonal. Simptomul “balonare” este perfect normal în cazul femeilor înainte de menstruaţie deoarece corpul reţine fluide.
9. Condiţii medicale, cum ar fi obstrucţie intestinală, sindromul colonului iritabil, boala Crohn, boala celiacă sau intoleranţa la lactoză.

Trebuie să mergi la doctor dacă

Balonare nu se rezolvă odată cu schimbarea alimentaţiei şi a stilului de viaţă şi se asociază cu:
Diaree;
Constipaţie;
• Dureri abdominale severe, recurente, prelungite;
Greaţă sau vărsături;
• Scaune cu sânge;
Pierdere în gerutate;
Febră;
Dureri toracice (ocazional, unele persoane pot resimţi simptome serioase, cum ar fi atacul de cord, sub forma unor gaze sau unei indigestii).

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Tratamentul personalizat în cancerul colorectal