Ageuzia

[pierderea gustului]

Descriere

Ageuzia este termenulmedical care defineşte pierderea totală a gustului. Aceasta este un simptom frecvent în boala de reflux gastroesofagian, infecţiile glandelor salivare, igiena orală precară sau în cazul administrării anumitor medicamente. Pierderea totală a gustului este determinată de lipsa transmiterii senzaţiei gustative către creier sau de modificarea felului în care creierul interpretează aceste senzaţii. Deşi tulburările de gust sunt frecvente, pierderea totală a gustului este rară.

Refluxul gastric este o cauză frecventă a ageuziei. Sucul gatsric acid regurgitat la nivelul cavităţii bucale duce la pierderea gustului normal şi perceperea unui gust descris ca fiind acid sau metalic. Altă cauză frecventă de ageuzie o reprezintă infecţiile de la nivelul cavităţii bucale sau limbii. În mod similar, igiena orală precară produce înmulţirea bacteriilor şi duce la pierderea gustului. Alte afecţiuni ale cavităţii bucale sau limbii, inclusiv ulcere bucale, cancer şi afectarea datorată fumatului pot duce la ageuzie.

De asemenea, pierderea gustului poate apărea ca rezultat al radioterapiei sau anumitor medicamente, cum ar fi antibioticele, litiul, antitiroidinele, anumite chimiterapice şi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captoprilul). Afectarea gustului poate necesita luni sau chiar ani pentru a se rezolva. Unele cazuri de pierdere a gustului pot fi permanente, mai ales dacă cavitatea bucală este ţinta directă a radioterapiei.

În raport de interdependenţa cu mirosul (dacă pierzi unul dintre simţuri, la scurt timp îl vei pierde şi pe celălalt), simţul gustativ sau abilitatea de a detecta aromele îşi poate pierde randamentul prin:
– percepţia neîntreruptă a unui gust rău în gură care nu dispare şi scăderea abilităţii de a simţi anumite gusturi denumită medical hipogeuzia
– prezenţa unui gust metalic sau incapacitatea de a diferenţia gusturile (disgeuzia).

Ca o regulă general valabilă, pacienţii care suferă de ageuzie au tendinţa naturală de a folosi sare sau zahăr în exces sau, pe plan afectiv, de a deveni depresivi.

Simptomele gastrointestinale care pot apărea alături de ageuzie sunt:
• Dureri abdominale;
• Balonare;
• Tuse;
• Arsuri (pirozis);
• Indigestie;

Simptome legate de glandele salivare:
• Scăderea capacităţii de a deschide gura;
• Uscăciunea cavităţii bucale;
• Febră;
• Dureri la nivelul feţei sau a cavităţii bucale;
• Eritem (roşeaţă) la nivelul părţii laterale a feţei sau părţii superioare a gâtuluui;
• Dureri de gât;
• Tumefacţie (umflare) la nivelul feţei sau a gâtului;

Simptome asociate sinuzitei şi afecţiunilor nazale:
• Febră
• Cefalee;
• Durere, sensibilitate, tumefacţie şi senzaşie de presiune în jurul ochilor, la nivelul obrajilor, nasului sau frunţii;
• Drenajul postnazal (scurgere a secreţiilor în gât);
• Dureri de gât;
• Congestia nazală;

Simptome legate de deficienţele nutriţionale:
• Unghii casante;
• Diaree;
• Fatigabilitate;
• Căderea  părului;
• Pierderea apetitului;
• Erupţii cutanate;
• Modificări linguale;

Cauze

De cele mai multe ori pierderea totală a gustului coincide cu procesul normal de îmbătrânire sau este cauzată de igiena precară a cavităţii bucale, prezenţa cariilor, deficit de vitamina B12, polipii nazali, unele medicamente, expunerea la anumite substanţe chimice sau toxine, traume la nivelul capului, fumat, faringita, gripa, infecţiile sinusurilor sau infecţii ale căilor respiratorii superioare.

Boli precum boala Alzheimer, boala Gum (o boala parodontală), boala Parkinson, sindrom Sjogren (afecţiune a sistemului imun ce afectează întreg organismul), paralizia Bell, cancerul cavităţii bucale, atacul cerebral sau tulburări ale nervilor faciali sunt contexte favorabile pierderii gustului.

Inflamaţia şi infecţia căilor respiratorii superioare, sinusurilor, cavităţii bucale şi limbii pot duce la pierderea gustului datorită afectării mugurilor gustativi responsabili de senzaţiile gustative. Boala de reflux gastroesofagian are efect asemănător la nivelul limbii, care poate fi distrusă de sucul gastric şi bilă.

În plus, pierderea gustului poate fi dată de boli care afectează alte zone ale corpului, cum ar fi sistemul nervos. În anumite deficienţe nutriţionale organismul nu primeşte suficiente vitamine sau nutrienţi necesari pentru buna funcţionare nervoasă ceea ce duce la tulburări funcţionale sau distrugeri ale nervilor. În cazul nervilor care inervează limba senzaţia de gust poate fi pierdută.

Cauze frecvente de pierderea a gustului:
• Boala de reflux gastroesofagian;
• Infecţii sau abcese ale cavităţii bucale;
• Igiena orală precară;
• Radioterapia;
• Infecţia glandelor salivare;
• Infecţia sinusurilor;
• Sindromul Sjogren (boală autoimună caracterizată de uscăciunea gurii şi a ochilor);
• Fumatul;

Alte cauze:
• Glosita (afecţiune în care limba se umflă şi îşi schimbă culoarea);
• Candidoza bucală (infecţie micotică a mucoasei cavităţii bucale);
• Deficitul de vitamină B12;
• Deficitul de zinc.

Afecţiuni grave ce pot duce la ageuzie:
• Tumori cerebrale;
• Traumatisme craniene;
• Cancerul cavităţii bucale;
• Accidentele vasculare cerebrale;
• Atacul ischemic tranzitoriu (accident vascular cerebral tranzitor ce produce simptome asemănătoare unui accident vascular cerebral şi este un semnal de alarmă pentru astefl de afecţiuni);

Trebuie să mergi la doctor dacă

Ageuzia este însoţită de:
• Dificultăţi la respiraţie;
• Febră mare (peste 38,3°C);
• Slăbiciune brusc instalată sau apărută pe o parte a corpului;
• Modificări ale vederii sau vorbirii;
• Amorţeală pe o parte a corpului;
• Tulburări de gândire;

Dacă pierderea gustului este persistentă adresaţi-vă medicului.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Damian Raluca Oana

Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a ... citește mai mult

Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Dr. Răzvan Stavri, SANADOR: despre tratamentul pentru hemoroizi