Venele de păianjen pe față pot apărea și din cauza ficatului bolnav. De ce se formează aceste vinișoare și cum scapi de ele

05.05.2022
Venele de păianjen pe față pot apărea și din cauza ficatului bolnav. De ce se formează aceste vinișoare și cum scapi de ele
Sursa foto: Shutterstock

Venele de păianjen sau telangiectaziile sunt vase de sânge mici dilatate, vizibile pe tegumente sau mucoase. Acestea au diametrul cuprins între 0,5 şi 1 milimetru și se regăsesc de obicei la nivelul feței – pe obraji, bărbie şi nări.

Expunerea neprotejată la soare este principal factor de risc în apariția acestor pete pe față. Dar și dezechilibrele hormonale, bolile de ficat, lupusul sau anumite medicamente le pot favoriza.

Află de ce apar venele de păianjen pe față și cum pot fi tratate eficient.

Cauzele venelor de păianjen pe piele

Cea mai frecventă cauză a acestor vinișoare pe piele este fotoîmbătrânirea determinată de expunerea neprotejată la soare.

Este o problemă mai des întâlnită în rândul persoanelor trecute de vârsta a doua. De asemenea, venele de păianjen sunt comune în cazul persoanelor cu rozacee, boli de ficat sau tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sclerodermia, dermatomiozita sau lupusul.

Și administrarea anumitor medicamente pe termen lung poate determina apariția acestor vinișoare, așa cum este cazul corticosteroizilor.

Gravidele sunt, totodată, mai expuse riscului de a dezvolta vene de păianjen pe față.

Din păcate, această problemă estetică nu poate fi rezolvată acasă, nu există remedii care să fie eficiente. Cea mai bună modalitate de a scăpa de venele de păianjen de pe față este să te adresezi medicului dermatolog pentru un tratament cu laser.

Tratament laser pentru venele de păianjen

Noile tehnologii laser din ultimii ani au adus o îmbunătăţire semnificativă a eficienţei acestora, precum şi o scădere a riscului de reacţii adverse.

Terapia noninvazivă cu laser distruge vasul de sânge implicat în apariţia leziunii cutanate prin fototermoliză selectivă. Astfel, unda de laser ţinteşte strict hemoglobina din sânge, care se încălzeşte şi este distrusă termic, astfel încât sângele se coagulează şi vasul se închide, resturile fiind absorbite în mod natural de organism în decursul a 3-5 săptămâni, procesul fiind similar cu vindecarea unei vânătăi.

Pacientul nu simte decât o uşoară senzaţie scurtă de înţepătură sau furnicături, care poate fi însă diminuată prin aplicarea unei piese speciale de răcire.

Chiar dacă rezultatele sunt vizibile încă de la prima şedinţă, care poate dura de la câteva minute pentru o singură leziune vasculară până la câteva zeci de minute pentru tratarea mai multor vene dilatate, pot fi necesare mai multe şedinţe cu laser pentru eliminarea completă a leziunilor profunde, cum sunt angioamele.

Numărul şedinţelor terapeutice este stabilit de specialist, în funcţie de leziunile pe care le prezintă pacientul, de rezultatele pe care acesta vrea să le obţină, dar şi de reacţia organismului la tratamentul aplicat.

De asemenea, terapia cu laser nu necesită o pregătire deosebită a pacientului, iar restricţiile postprocedurale sunt limitate şi nu depăşesc 1-2 zile de la intervenţie.

Contraindicațiile tratamentului cu laser

Înaintea tratamentului este necesară o consultaţie dermatologică în care medicul decide dacă şi ce tip de procedură este indicată şi dacă există contraindicaţii.

Contraindicaţiile laserului în tratamentul leziunilor vasculare cutanate includ:

  • Sarcina
  • Dermatita sau eczema severă pe zona care se doreşte a fi tratată
  • Infecţiile (herpes, stafilococi etc.)
  • Predispoziţia către formarea de cicatrici cheloide
  • Epilarea prin smulgere cu ceară sau cu aparat cu 6 săptămâni înainte sau prin radere ori chimică cu 4 săptămâni înainte de tratament
  • Epilepsia
  • Vitiligo
  • Bolile autoimune sau hematologice
  • Administrarea anumitor medicamente fotosensibilizante (antibiotice, aspirină, chimioterapice, retinoizi etc.)
  • Pielea să nu fie bronzată

Posibile reacţii adverse la terapia cu laser

Chiar dacă sunt minime, riscurile asociate procedurii cu laser pot apărea şi includ:

  • Umflarea sau roşeaţa zonei tratate, simptome care dispar la câteva ore după intervenţie
  • Mâncărime locală
  • Echimoze (vânătăi) de mici dimensiuni
  • Apariţia unor vezicule (acestea se vindecă de la sine, fără cicatrici şi apar în special la persoanele cu pielea mai închisă la culoare
  • Apariţia unor cojiţe care trebuie lăsate să cadă singure, pentru a evita apariţia cicatricilor
  • Pete pigmentare (acestea apar numai dacă persoana este foarte bronzată şi dacă se expune la soare sau la solar fără factor de protecţie la scurt timp de la procedură)

Recomandări după tratamentul cu laser

După şedinţa cu laser, pacientul îşi poate relua imediat activităţile zilnice, dar se recomandă evitarea temporară a expunerii la soare, sauna, exerciţiile fizice intense, consumul de alcool, suplimentele cu ginkgo biloba, ginseng, Omega 3, vitamina E sau medicamentele cu ibuprofen, aspirina şi anticoagulantele.

De asemenea, sunt indicate compresele locale reci sau cu gheaţă la 24 de ore de la procedură şi crema specială recomandată de medic, care trebuie folosită timp de aproximativ 7 zile. În locul compreselor puteţi pulveriza pe zona tratată apă termală ţinută la frigider.

Pielea tratată se spală cu apă caldă, nu fierbinte, şi se usucă prin tamponare cu un prosop moale, nu prin frecare. În cazul în care apar cojiţe pe zona tratată, nu se recomandă smulgerea acestora, deoarece există riscul formării de cicatrici inestetice.

Recomandare video
Tenul gras: îngrijire, curățare, ingrediente pe care să le folosești