Cancerul care se manifestă prin ganglioni măriți în zona gâtului. Cum poate fi depistat mai devreme, astfel încât să poată fi tratat mai ușor

Cancerul tiroidian poate fi complet asimptomatic până în stadii avansate, spune dr. Emin Mammadov. Singurul semnal de alarmă este reprezentat de umflarea ganglionilor în zona gâtului.
  • Publicat:
Cancerul care se manifestă prin ganglioni măriți în zona gâtului. Cum poate fi depistat mai devreme, astfel încât să poată fi tratat mai ușor
Sursa foto: Shutterstock

Ereditatea a fost mereu un subiect fascinant pentru omenire, de la marile moșteniri istorice, materiale și teritoriale pe care le primeau nobilii sau monarhii, până la moștenirile fizice, psihologice sau temperamentale pe care orice om le primea din partea părinților. Capitolul studiului genetic, alături de legile eredității și felul în care un urmaș moștenește trăsăturile și fenotipul înaintașilor, a reprezentat un subiect de larg interes pentru toată lumea.

Din păcate, de multe ori această moștenire ne aduce nu doar trăsături pozitive, ci și trăsături negative. Cum o persoană poate să moștenească înălțimea sau capacitatea creativă a înaintașilor, tot aceeași persoană poate să moștenească și afecțiunile lor. În majoritatea cazurilor, posesorii unui complex genetic predispus la boli grave au șanse mari de a dezvolta acele boli în viitor. Așa se poate întâmpla cu depresia, bolile oaselor sau chiar cancerul tiroidian.

Cancerul tiroidian este unul dintre cele mai întâlnite cancere la femei (pe locul 5), iar incidența lui (numărul de cazuri noi diagnosticate anual) este în continuă creștere.

Mai multe detalii despre cauze, simptome și factori de risc ai cancerului tiroidian aflăm de la Dr. Emin Mammadov, medic specialist în endocrinologie.

Dr. Emin Mammadov: Cancerul tiroidian, de obicei, este diagnosticat întâmplător, pentru că el poate fi complet asimptomatic până în stadii avansate

Cancerul tiroidian – cauze și factori de risc

CSÎD: Care este ansamblul de cauze ce poate determina cancerul tiroidian?

Dr. Emin Mammadov: Cauzele nu sunt întotdeauna identificate clar, cu excepția unor sindroame genetice cu mutații care duc la cancer tiroidian, motiv pentru care cancerul tiroidian cu predispoziție familială (CTFNM) este împărțit în subcategorii precum:

  • sindromic (de exemplu, sindroamele Cowden, Gardner, Werner, DICER-1), unde apare o mutație într-o genă specifică – acestea reprezintă cca 5% din CTFNM;
  • non-sindromic, unde nu există o singură genă responsabilă.

Cancerele tiroidiene sunt clasificate astfel:

  • cancerul diferențiat (peste 96% din toate cancerele tiroidiene) ce include tipurile papilar, folicular și cel cu celule Hurthle;
  • cancerul medular (cca 2%);
  • cancere rare (

Conform unui studiu elaborat de departamentul de medicină și intervenție chirurgicală a Universității din California, cancerul tiroidian familial poate apărea din celulele parafoliculare (cancer tiroidian medular familial) sau din celulele foliculare (cancer tiroidian familial non-medular). Predispoziția moștenirii cancerului tiroidian din cadrul familiei rămâne una semnificativă, existând multiple instanțe ce duc la această afecțiune.


CSÎD: Ce factori de risc există pentru cancerul tiroidian?

Dr. Emin Mammadov: Principalii factori de risc pentru cancerul tiroidian sunt:

  • sexul feminin (cancerul tiroidian este de 3 ori mai des întâlnit la femei);
  • radiațiile ionizante (cele mai solide date provin din zonele afectate de accidentele nucleare de la Cernobîl și Fukushima);
  • tiroidita autoimună (riscul este dublu la pacienții cu tiroidita autoimună);
  • predispoziția genetică (aceasta este mult mai bine documentată în cazul cancerului medular, unde cca 25% din pacienți au mutațiile genetice cunoscute).

Într-un studiu populațional din Taiwan, care a analizat o populație de aproape 24 de milioane, din care aproape 39 de mii de cazuri de cancer tiroidian non-medular, riscul relativ a fost de 20 de ori mai mare pentru gemeni, de 6 ori mai mare pentru frați/surori și de 5 ori mai mare pentru copii/părinți.

În SUA, ecografia tiroidiană, efectuată ca screening la familii cu CTFNM, a rezultat în identificarea precoce a cancerului, tumorile având dimensiuni mai mici, mai rare metastaze ganglionare și mai rară indicație de tratament cu iod radioactiv.

De asemenea, în acest grup de pacienți, nu s-au observat recidivele bolii sau decese. Un aspect interesant este că peste 60% din pacienți, identificați prin screening, aveau vârsta sub 40 ani.

În Coreea, din peste 3.000 de cazuri de carcinom tiroidian non-medular, 9,6% au avut cel puțin o rudă de gradul I cu această boală (6% cu un frate sau o soră, 3,6% cu un părinte sau copil afectat). Copiii părinților cu cancer tiroidian au fost diagnosticați la vârstă mai tânără (38 vs. 57 ani), cu extensie extratiroidiană (58% vs 29%) și aveau recidivele bolii mai frecvent (50% vs. 19%) și mai precoce decât la părinți.

Atenție la ganglionii măriți în zona gâtului!

CSÎD: Care sunt principalele semne sau simptome pentru această afecțiune?

Dr. Emin Mammadov: Cancerul tiroidian, de obicei, este diagnosticat întâmplător, pentru că el poate fi complet asimptomatic până în stadii avansate. De obicei, pacienții identifică boala prin evaluarea medicală de rutină (la palpare sau la ecografie).

Nu sunt rare cazurile când rudele sau prietenii observă o formațiune nodulară la baza gâtului pacientului (mai pronunțat vizibilă când vorbește). Câteodată, pacientul observă niște ganglioni măriți în zonele laterale ale gâtului.

Simptomele de apăsare pe organele din jur, precum dificultate la respirație sau la înghițit, vocea răgușită cronic etc. apar în stadii mai avansate.

În cazul în care efectuăm screeningul populației, mai ales la cei care au istoric familial de cancer tiroidian, putem identifica această boală în stadii mai incipiente, care vor necesita mai puține tratamente și cu rezultate mai bune.

CSÎD: Ce complicații se pot declanșa în urma bolii?

Dr. Emin Mammadov: Principalele complicații sunt invazia organelor din jur (traheea, esofagul, nervul laringian recurent) sau metastazele la distanță (cel mai des sunt în plămâni și oase).

Cancerul tiroidian cu predispoziție familială are următoarele caracteristici care îl deosebesc de cel sporadic (fără predispoziție genetică): apare la vârstă mai tânără; este mai des multifocal (sunt mai multe focare de cancer tiroidian, într-un lob sau în ambii lobi tiroidieni); prezintă extensie în țesuturi adiacente mai des; invadează ganglionii limfatici (metastaze ganglionare) mai des și are riscul de recidivă mai mare.

Ecografia tiroidiană ca metodă de screening

CSÎD: Cum se realizează procesul de diagnosticare?

Dr. Emin Mammadov: Prima investigație este ecografia tiroidiană, care este foarte informativă, noninvazivă, fără durere, fără radiații. În cazul în care există un nodul suspect, se poate recomanda o puncție cu ac fin (biopsie) sau, în unele situații, direct operație.

Diagnosticul final (histopatologic) se pune după operație.

Având în vedere că rudele pacienților cu cancer tiroidian au riscul de apariție a acestei boli la vârstă mai tânără, ar fi indicată prima ecografie tiroidiană efectuată ca screening chiar în adolescență.


Diagnosticul se pune la pacienții care au minimum 2 rude de gradul întâi cu cancer tiroidian. Definiția cazurilor familiale este uneori contradictorie. Având în vedere că este un cancer foarte răspândit, unii autori chiar susțin că și în familiile unde sunt două cazuri de carcinom tiroidian, apariția lor nu este neapărat prin predispoziție genetică și nu se recomandă un screening.

Sigur că această abordare reduce nivelul de îngrijorare și de adresabilitate a populației pentru screening de cancer tiroidian. Însă, dacă am face abstracție de statistică și de costurile implicate pentru sistemul de asigurări de sănătate, probabil mulți dintre noi ne-am face un screening periodic pentru cancer tiroidian, chiar dacă avem o singură rudă de gradul întâi cu această boală.


CSÎD: Ce tratament se administrează pentru cancerul tiroidian?

Dr. Emin Mammadov: Tratamentul constă în intervenție chirurgicală (în cazul tumorilor cu predispoziție genetică se recomandă extirparea glandei tiroide în totalitate, operația se numește tiroidectomie totală).

Pe baza rezultatului histopatologic, analizelor și evaluării ecografice, la unii pacienți se recomandă tratament cu iod radioactiv după operație.

CSÎD: Ce recomandare pentru prevenție poate să primească un potențial pacient?

Dr. Emin Mammadov: Prevenția cancerului tiroidian sau, mai bine spus, a formelor avansate constă în screeningul ecografic al tiroidei pentru identificarea unor noduli suspecți în stadii incipiente.


Surse:

Wang X, Cheng W, Li J, Su A, Wei T, Liu F, Zhu J. Endocrine tumours: familial nonmedullary thyroid carcinoma is a more aggressive disease: a systematic review and meta-analysis. Eur J Endocrinol. 2015 Jun;172(6):R253-62. doi: 10.1530/EJE-14-0960. Epub 2015 Jan 30. PMID: 25637073.

Klubo-Gwiezdzinska J, Yang L, Merkel R, Patel D, Nilubol N, Merino MJ, Skarulis M, Sadowski SM, Kebebew E. Results of Screening in Familial Non-Medullary Thyroid Cancer. Thyroid. 2017 Aug;27(8):1017-1024. doi: 10.1089/thy.2016.0668. Epub 2017 Jul 19. PMID: 28657510; PMCID: PMC5564020.

Park YJ, Ahn HY, Choi HS, Kim KW, Park DJ, Cho BY. The long-term outcomes of the second generation of familial nonmedullary thyroid carcinoma are more aggressive than sporadic cases. Thyroid. 2012 Apr;22(4):356-62. doi: 10.1089/thy.2011.0163. Epub 2012 Jan 26. PMID: 22280228; PMCID: PMC3315159.

Frank, C. et al. Population Landscape of Familial Cancer. Sci. Rep. 5, 12891; doi: 10.1038/srep12891 (2015).

De Staffan Müller-Wille, Hans-Jörg Rheinberger. A Cultural History of Heredity. University of Chicago Press, 2012. ISBN: 0226545725, 9780226545721

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”