Cu benzodiazepinele la volan. Gabriella Bondoc, medic psihiatru: „Au același efect ca alcoolul asupra creierului”

04.10.2022
Cu benzodiazepinele la volan. Gabriella Bondoc, medic psihiatru: „Au același efect ca alcoolul asupra creierului”

O postare a Ministerului Afacerilor Interne a aprins spiritele pe Facebook, la finalul lunii septembrie. În aceasta, reprezentanții instituției au publicat rezultatele obținute în urma unui drugtest efectuat unui tânăr care conducea haotic pe străzile din București, după miezul nopții.

Benzodiazepinele, subiect de dispută

Bărbatul a fost oprit de oamenii legii, dar nu înainte de a încerca să scape de ei accelerând puternic și virând pe o stradă laterală.

Deși era vizibil incoerent, rezultatele etilotestului efectuat de polițiști au arătat că tânărul nu consumase deloc alcool.

În schimb, rezultatele la drugtest indicau „pozitiv” aproape pe linie, numai amfetamina lipsind din „meniul” tânărului.

Printre substanțele psihoactive incluse în panelul de analiză se numărau: cocaina, opiaceele, canabisul, metamfetamina, metadona, ketamina și, surpriză pentru unii internauți, benzodiazepinele. Unii dintre ei nu știu că aceste medicamente sunt substanțe psihotrope interzise la volan.

Nu urcați la volan dacă luați benzodiazepine!

Referitor la acestea din urmă, am cerut părerea medicului psihiatru Gabriella Bondoc, care ne-a explicat că benzodiazepinele au același efect precum alcoolul, având același sistem de intervenție și interdicție.

Iată câteva întrebări și răspunsuri privind tratamentul cu benzodiazepine și capacitatea de a conduce autovehicule.

CSID: Este pacientul înștiințat de către medicul psihiatru că nu trebuie să urce la volan cât timp urmează tratament cu benzodiazepine?

Dr. Gabriella Bondoc: Tuturor pacienților le este adus la cunoștință faptul că nu au voie să conducă dacă iau benzodiazepine, pentru că aceste medicamente au același efect precum alcoolul asupra creierului.

Ele sunt sedative, anxiolitice, anticonvulsivante, hipnotive și miorelaxante. Din acest motiv nu trebuie să urcați la volan cât timp sunteți sub tratament cu benzodiazepine.

Concentrația de substanță în sânge e irelevantă

CSID: Se ține cont de o anumită concentrație-limită când vorbim de prezența acestor substanțe în organism? Adică e ca la alcool, doar de la o anumită valoare în sus riscăm să fim amendați?

Dr. Gabriella Bondoc: Nu, în cazul benzodiazepinelor rezultatul trebuie să fie 0%, pentru că drugtestul nu indică o cantitate anume de substanță în sânge, ci doar relevă prezența acesteia în organism; doar analizele de sânge prelevate în cadrul INML pot releva concentrația de substanță activă.


N. red. Potrivit unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, indiferent de concentrația de substanță identificată în probele biologice sau de eventualele modificări psiho-fizice efectiv prezentate de autorul faptei, acțiunea de a conduce un vehicul de către persoana în organismul căreia sunt prezente substanțe psihoactive creează o stare de pericol pentru relațiile sociale ocrotite de art. 336 alin. 2 Cod penal și justifică astfel sancționarea faptei prin mijloace penale.

Conform articolului 336 alin. 2 Cod penal, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

Ce afecțiuni tratează benzodiazepinele

CSID: Pentru ce sunt prescrise în general benzodiazepinele și ce reacții adverse pot avea?

Dr. Gabriella Bondoc: Benzodiazepinele sunt tranchilizante, au efect calmant rapid, fiind indicate pentru orice problemă care constă în agitație, nervozitate, frică, precum anxietatea, atacurile de panică. Ele sunt recomandate pe termen scurt, de regulă maximum 2 luni, pentru că pot crea dependență.

În schimb, pentru tratamentul eficient al afecțiunii de bază este indicată psihoterapia. Din păcate însă, există și pacienți care „fac rost pe sub mână” de benzodiazepine, continuând să le ia pe termen lung, în ciuda recomandării medicului. Tocmai pentru că au acest efect miraculos, rapid de calmare, oamenii devin dependenți de ele, unii ajungând să le ia 10 sau chiar 20 de ani.

Deși au același efect calmant precum alcoolul asupra creierului, benzodiazepinele nu prezintă reacții adverse atât de grave. Cu excepția tulburărilor de memorie asociate administrării pe termen lung, benzodiazepinele nu afectează organele așa cum o face alcoolul, care implică în general sistemul circulator.

Medicii psihiatri trebuie să prescrie cu maximă atenție astfel de medicamente pacienților și aceștia să revină la controale periodice pentru micșorarea treptată a dozei cu scopul eliminării complete a medicamentului și înlocuirea acestuia cu ședințe de psihoterapie.

În cât timp dispar din sânge cele mai uzuale benzodiazepine

CSID: Care sunt denumirile uzuale ale benzodiazepinelor și câte ore au acestea efect sau, mai bine spus, cum procedăm dacă, de exemplu, luăm seara un anxiolitic și dimineața vrem să ne urcăm la volan?

Dr. Gabriella Bondoc: Cele mai frecvente benzodiazepine prescrise sunt lorazepam (Anxiar – timp de înjumătățire 12 ore), alprazolam (Xanax – timp de înjumătățire 12-15 ore) și clonazepam (Rivotril – timp de înjumătățire 30-40 de ore).

Mai sunt și altele, dar nu atât de des recomandate, precum bromazepam, nitrazepam, diazepam.

Efectele pot dura 4-5 ore, dar sunt și unele care au timp de înjumătățire mai mare, de 12 până la 24 de ore sau chiar mai mult. Altfel spus, o pastilă luată seara, de exemplu, poate ieși la drugtest chiar și a doua zi, seara.

Medicamente care provoacă somnolență

CSID: Sunt și alte medicamente care au ca reacții adverse somnolența, diminuarea vigilenței, amețeala, confuzia, cum ar fi antihistaminicele, care se eliberează fără rețetă de la medic. În cazul lor rămâne valabilă interdicția de a nu urca la volan sau rămâne la latitudinea pacientului, în funcție de gradul lui de informare, adică dacă citește sau nu prospectul și dacă respectă sau nu ce este menționat acolo?

Gabriella Bondoc: Da, e adevărat că și antihistaminicele pot avea acest efect, dar nu sunt la fel de puternice precum benzodiazepinele, motiv pentru care nu sunt incluse în panelul de analize drugtest.


N. red. Alte exemple de medicamente care pot provoca somnolență sau oboseală sunt ranitidina, famotidina, codeina, dextrometorfan, bromhexin, atenolol, tartrat de metoprolol, clorhidrat de propranolol, morfina, oximorfona, oxicodona, fentanil, oxicodona și aspirina, oxicodona și paracetamol, carbamazepina, fenobarbital, fenitoina, topiramat, acid valproic.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru
Paula Rotaru
Senior Editor, [email protected] S-a alăturat echipei Ce se întâmplă, Doctore? în anul 2013. În timp, CSID a devenit a doua sa familie, care cuprinde o mână de oameni pasionați de scris și preocupați ... citește mai mult
Recomandare video
Acneea juvenilă: cum se îngrijește corect pielea cu acnee