„Otrava” din mâncarea românilor. 6 cei mai toxici coloranți alimentari. Nu cumpăra dacă scrie asta pe etichetă

Coloranţii alimentari sunt la ordinea zilei în industria de profil, deoarece le oferă alimentelor o culoare mult mai atrăgătoare pentru clienţi. Dar cât de toxici sau de inofensivi sunt aceşti coloranți alimentari?

Studiile sunt ambigue şi oferă rezultate contradictorii, dar anumiţi coloranți s-au remarcat pentru potenţialul lor toxic asupra organismului uman, mai ales dacă ating valori crescute.

Unii coloranţi pot cauza reacţii alergice sau hiperactivitate în rândul copiilor, în timp ce alţii au fost asociaţi cu un risc mai crescut de dezvoltare a celulelor maligne.

Recomandări

Berea din România – ce aditivi poate conţine?

Pâinea feliată din România – ce aditivi poate conţine?

De altfel, copiii sunt cei mai expuşi potenţialelor riscuri ale coloranţilor alimentari, având în vedere că aceştia sunt folosiţi cu precădere în compoziţia bomboanelor, prăjiturilor şi sucurilor pe care cei mici obişnuiesc să le consume.

Cei mai controversați coloranți alimentari cu efecte toxice

Sunset Yellow (galben nr. 6) – fololosit în sosuri, bomboane, produse de patiserie şi fructe conservate. Studiile au arătat că acest colorant ar putea avea potenţial cancerigen.

Allura Red (roșu nr. 40) – folosit în băuturile pentru sportivi, bomboane, condimente şi cereale. Poate conţine compuşi cu potenţial cancerigen.

Indigo Carmin (albastru nr. 2) – folosit în bomboane, îngheţată, cereale şi snacksuri. Studiile pe animale de laborator au arătat că acest colorant ar putea creşte riscul de tumori cerebrale.

Eritrozina (roșu nr. 3) – folosit în bomboane, acadele, jeleuri. Studiile de laborator au arătat că nivelul crescut de eritrozină în sânge poate creşte uşor riscul de tumori tiroidiene.

Tartrazină (galben nr. 4) – folosit în bomboane, sucuri, chipsuri, popcorn şi cereale. Este un colorant care ar putea duce la tulburări comportamentale, irascibilitate, depresie sau insomnie. De asemenea, s-a demonstrat că excesul de tartrazină ar putea creşte riscul de reacţii alergice, precum urticarie sau chiar astm.

Brilliant blue (albastru nr. 1) – folosit în îngheţată, conserve de năut, supe la plic, acadele şi glazuri. Este un colorant foarte des folosit, dar siguranţa acestuia nu este încă dovedită. Mai mult, un studiu a arătat că acest colorant poate ajunge în fluxul sangvin şi în tubul digestiv, unde nu este descompus de acidul gastric, iar efectele sale nocive, deşi nu sunt încă demonstrate, ar putea consta în tulburări gastrointestinale.

Consumul de alimente care au în compoziție coloranți a crescut cu peste 500% în ultimii 50 de ani

Datele statistice arată că în ultimii 50 de ani consumul de alimente în care au fost folosiţi coloranți alimentari a crescut cu peste 500%, un aspect deloc liniştitor.

Chiar dacă, până la acest moment, nu au fost relevate concluzii fără echivoc în privinţa siguranţei folosirii coloranţilor alimentari, este mai bine să fii precaut şi să alegi alimente cât mai puţin procesate, deci fără coloranţi. Printre acestea se numără ouăle, lactate, carnea proaspătă, nucile, seminţele, fructele şi legumele proaspete, cerealele integrale şi leguminoase precum fasole, linte, năut.

Desigur, nu uita să citeşti de fiecare dată eticheta unui produs! Chiar dacă scrie „natural” pe ambalaj, e bine să verifici acest lucru şi consultând eticheta cu ingrediente.