Ceața, frigul și umezeala – ce probleme de sănătate pot cauza sau agrava

Ceața poate agrava simptomele alergiilor, iar aerul rece și umed duce la creșterea tensiunii arteriale. Vremea schimbătoare crește și riscul de depresie.
  • Publicat:
Ceața, frigul și umezeala - ce probleme de sănătate pot cauza sau agrava
Sursa foto: Shutterstock

„Una caldă, una rece” – aceasta pare a fi zicala ce descrie perfect oscilaţiile de temperatură din această perioadă. Astfel de variaţii meteorologice  cauzează probleme nu doar în ceea ce privește alegerea vestimentaţiei potrivite sau starea de spirit, ci constituie un adevărat pericol pentru imunitate, lăsându-şi amprenta asupra sănătăţii organismului.

Este important să ştim că, în general, un corp sănătos poate suporta fără dificultăţi chiar şi diferenţele mai mari de temperatură. Însă mulţi dintre noi ne confruntăm cu anumite vulnerabilităţi fizice sau afecţiuni cronice.

Toţi aceşti factori externi, precum precipitaţiile, ceața, umiditatea, presiunea atmosferică şi variaţiile meteo ajung să influenţeze în mod negativ un număr mare de persoane. Astfel, sunt declanșate dureri de cap, migrene, ameţeli, tulburări de echilibru, stări de slăbiciune şi apatie.

Ceața agravează problemele respiratorii 

Un lucru esenţial pe care trebuie să-l reţinem este că aceste oscilaţii de temperatură nu ne îmbolnăvesc în adevăratul sens al cuvântului. Ci mai degrabă pot declanşa şi agrava anumite afecţiuni, în special cele de natură respiratorie.

Astfel de schimbări exterioare produc un dezechilibru în interiorul organismului şi, implicit, al imunităţii. Astfel sunt favorizate virozele respiratorii sau chiar pneumoniile.

Cei care se confruntă cu bronşite astmatiforme sau cu astm bronşic ar trebui să evite ieşirile atunci când afară este ceaţa sau aer rece şi umed. Cei mai vulnerabili sunt copiii, bătrânii şi pacienţii cu probleme respiratorii cronice.

Oscilaţiile de temperatură cresc tensiunea arterială

Persoanele hipertensive se vor confrunta cu oscilaţii mai dese ale tensiunii arteriale, dar şi ale pulsului, ceea ce implicit va duce la agravarea tahicardiei.

În cazurile în care vremea se răceşte brusc, acest lucru poate duce la  creşterea indicelui tensiunii, în special dimineaţa, dar şi la mărirea frecvenţei crizelor anginoase, pentru cei care s-au confruntat cu angină pectorală şi infarct miocardic.

Mai mult decât atât, aceştia sunt expuşi  şi apariţiei unui atac de cord, iar pentru fumători trebuie să se acorde în această perioadă  o atenţie sporită, şi ei fiind supuşi unui factor de risc.

Ceața și vremea instabilă, un pericol pentru depresivi

Ceața, temperaturile oscilante și umiditatea pot crea un dezechilibru psihic pentru persoanele meteosensibile, care vor avea stări emoţionale oscilante, iar în încercarea de a se adapta acestor noi condiţii, se pot confrunta cu stări de indispoziţie şi depresie.

În plus, pot întâmpina probleme de concentrare şi insomnii, întrucât în aceste perioade organismul trece printr-o adevărată provocare în a-şi menţine ritmul de odihnă, capacitatea de concentrare. Astfel, persoanele respective se pot simţi slăbite, ameţiţe sau irascibile.

Alergii, bronșită, sinuzită

Din cauza acestor oscilaţii bruşte de temperatură ne pierdem ritmul de odihnă, creşte starea de oboseală şi ne confruntăm cu scăderea imunităţii.

Toate acestea cumulate constituie un factor de risc ce va duce la agravarea alergiilor şi la creşterea sensibilităţii în faţa atacurilor bacteriilor şi virusurilor. Astfel,  în aceste perioade meteo-oscilante cresc cazurile de bronşită infecţioasă şi sinuzită.

Pericolul principal al schimbărilor bruşte ale vremii este faptul că produce dezechilibre ale sistemului imunitar, ceea ce mai departe declanşează o serie de afecţiuni cronice.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”