11 motive pentru care oamenii nu cooperează cu psihologii

Din ce motive nu cooperează oamenii cu psihologi şi ce metode există pentru cooperarea cu terapeutul.
  • Publicat:
11 motive pentru care oamenii nu cooperează cu psihologii
FOTO: 123rf.com / 11 motive pentru care oamenii nu cooperează cu psihologii
Complianţa terapeutică reprezintă un ansamblu comportamental complex, influenţat semnificativ de: statutul socio-economic al pacientului, abilităţile personalului terapeutic şi organizarea sistemului terapeutic/de schimbare, explică cunoscutul psiholog Laura Maria Cojocaru. Lipsa acesteia reprezintp cauza numărul 1 de eşec terapeutic în lume, iar nedepistată, ”dubii privind eficientă terapeutică şi generează proceduri inutile de “diagnostic” şi schimbări dese sau radicale de intervenţie (tehnici, metode), creşteri mari ale timpului şi costurilor acordate schimbării propuse”. 

11 motive pentru care oamenii nu cooperează cu psihologii

  1. cauze de ordin funcţional – prezenţa barierelor fizice şi psihice
  2. negarea problemelor emoţionale, de relaţionare, de sănătate ş.a.
  3. teama de manipulare
  4. teama de efectele secundare ale schimbării
  5. neîncrederea în abordarea respectivă sau în terapeut
  6. o relaţie nesatisfăcătoare cu terapeutul 
  7. experienţe anterioare în care rezultatele intervenţiei au fost sub nivelul aşteptării pacientului.
  8. dificultate în acceptarea unui “diagnostic” sau a indicaţiilor terapeutice (“temele pentru acasă”)
  9. nu au înţeles importanţa respectării indicaţiilor terapeutice
  10. nu au înţeles indicaţiile terapeutice – acestea sunt formulate peste nivelul lor de educaţie
  11. costul ghidajului/intervenţiei terapeutice

Metode de cooperare cu terapeutul

Terapeutul/ghidul nu poate stabili dacă clientul sau va fi sau nu compliant, dar poate să se aştepte la non-complianţă, deci se poate asigura de următoarele aspecte: 
  • stabilirea unei relaţii bazată pe respect reciproc
  • instruirea asupra importanţei respectării indicaţiilor terapeutice
  • educarea anturajului (dacă este posibil) în legătură cu importantă respectării indicaţiilor terapeutice
  • indicaţiile terapeutice recomandate vor fi pe cât posibil simplificate, clar formulate (pe înţelesul clientului), atât verbal cât şi scris şi vor ţine cont de gradul de imposibilitate fiziologică (exp. orbire, surzenie, incapacitate motorie etc.)
  • verificarea complianţei înainte de a afirmă ineficacitatea terapeutică
  • dozarea indicaţiilor terapeutice (“temele pentru acasă”) de la cele mai uşoare către cele mai dificile
“Clientul poate să înţeleagă şi accepte că drumul spre schimbare este o muncă de echipă şi că este important ca terapeutul să fie „ajutat ca să ajute. Cu cât este mai compliant, cu atât va reduce timpul, energia şi finanţele investite în împlinirea obiectivului său”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.
Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Tratamentul personalizat în cancerul de sân