Lintea (Lens culinaris)

Denumire științifică: Lens culinaris
Denumire populară: Linte, Fasuica, Fasuita
Lintea (Lens culinaris)
10. Leguminoase Leguminoasele, precum fasolea, mazărea, lintea şi alunele au un profil nutritional impresionat. Ele sunt pline de fibre şi proteine vegetale, cu un conţinut de calorii scăzut, care le face foarte săţioase

Descriere

Lintea este o plantă erbacee anuală, legumicolă, cu utilizări terapeutice răspândită în Europa încă din antichitate.
Planta are o rădăcină pivotantă, ramificată, adâncă în sol până la 60-70 cm. Tulpina ei este flexibilă, fragedă, striată, înaltă de 20-50 cm şi cu peri fini pe suprafaţă.

Florile sunt de culoare albă, iar  fructele au formă de păstaie rombică sau ovală, fără perişori pe suprafaţă şi de culoare galbenă, mai rar brună sau neagră, care are seminţe comestibile.

În scop fitoterapeutic se utilizează seminţele, care variază ca dimensiune şi culoare în funcţie de soi (portocaliu, roşie, maro, verde).

Lintea – Compoziţie

Boabele de linte sunt cele mai bogate în proteine. În plus, ele mai conţin si foarte multe fibre şi minerale (în special fier şi magneziu).
Dintre vitamine, lintea le conţine pe cele din grupa B şi vitamina C, însă acestea vor fi pierdute la fierbere. Boabele de linte mai conţin metionină (un aminoacid folosit şi ca medicament în tratamentul afecţiunilor hepatice).

Lintea – Acţiune

Planta are calitati galactogene şi tonice. De asemenea, lintea ajută la scăderea colesterolului, conţine agenţi anticancer, are glucide lente, ceea ce o face utilă în regimurile de slăbire, scade tensiunea arterială şi fortifică organismul în cazul cancerului şi tuberculozei.

Lintea – Indicaţii terapeutice

Lintea se poate folosi sub formă defiertură sau făină  în următoarele cazuri: abcese, cancer, convalescenţă, creştere, diabet, dispepsii, echimoze, flegmoane, hipercolesterolemie, hipertensiune, stimularea lactaţiei, obezitate,  anemie, răni  sau tuberculoză.

În uz extern, sub formă de cataplasme, lintea este eficientă în tratarea abceselor, plăgilor, furunculelor şi reumatismului.
Lintea este un aliment complex, de rezistenţă pentru muncile care cer forţă. Se poate folosi în salata cu ulei de măsline, oţet de vin sau lămâie. Sub formă de faină se recomandă intelectualilor, studenţilor, elevilor şi dispepticilor.

Extern se poate folosi făina de linte cu puţină apă cât să facă o pastă care se pune pe răni. Atenţie: pe abcese pasta se aplică atunci când este caldă, iar la echimoze se aplică rece.

Lintea – Precauţii şi contraindicaţii

Consumul de linte nu se recomandă în cazul bolilor de rinichi.

De asemenea, lintea nu se va consuma de cei bolnavi de gută sau artrită pentru că are acid uric în componenţă.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica