Pandemia amână tratamentele bolnavilor de cancer pulmonar

Se estimează că peste 3.000 de cazuri de cancer pulmonar au rămas nediagnosticate sau netratate de la debutul pandemiei şi până acum.
Pandemia amână tratamentele bolnavilor de cancer pulmonar

Pandemia de COVID-19 are un impact major asupra pacienţilor oncologici în ceea ce priveşte accesul la analize de diagnostic şi la tratament, însă situaţia persoanelor cu suspiciune de cancer pulmonar şi a pacienţilor deja diagnosticaţi este una dramatică, atenţionează Cezar Irimia, Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Cu ocazia Zilei Internaţionale de luptă împotriva Cancerului Pulmonar, marcată anual la data de 1 august, FABC lansează un apel naţional la acţiune imediată pentru creşterea accesului la diagnostic şi tratament în cancerul pulmonar.

Peste 11.000 de români sunt diagnosticaţi cu cancer de plămâni, în fiecare an

Potrivit GLOBOCAN (Global Cancer Observatory), în România sunt diagnosticate anual peste 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar, dintre care peste 8.000 în rândul bărbaţilor.
La nivel naţional, cancerul pulmonar este principala cauză de mortalitate oncologică, aproximativ 10.277 de persoane pierzându-şi viaţa anual din cauza acestei afecţiuni.

„Numărul de bronhoscopii pe care medicii pneumologi îl pot face în această perioadă este extrem de limitat, 2-3 pe zi, fapt ce întârzie considerabil confirmarea diagnosticului pentru mulţi pacienţi. Cu cât se întârzie iniţierea tratamentului, cu atât cancerul avansează şi şansele de supravieţuire sunt mai reduse, evoluţia fiind una galopantă”, spune Cezar Irimia, Preşedinte FABC.

Un sfert din cazurile de cancer pulmonar, nediagnosticate sau netratate din cauza COVID-19

Se estimează că peste 3.000 de cazuri de cancer pulmonar au rămas nediagnosticate sau netratate de la debutul pandemiei şi până acum, din cauza lipsei de acces la investigaţii medicale şi tratament, multe dintre testele de diagnostic, precum bronhoscopia sau tomografia computerizată, fiind amânate.

De asemenea, pacienţii cu simptome specifice cancerului pulmonar sunt reticenţi să se prezinte la medicul de familie de teama riscului de infectare cu SARS-CoV-2.

În acelaşi timp, pacienţii cu cancer pulmonar sunt printre cei mai expuşi riscului de a prezenta simptome severe ale bolii provocate de noul coronavirus. Aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări europene, au fost luate măsuri pentru a minimiza riscul de expunere a pacienţilor la SARS-CoV-2 şi multe dintre şedinţele de chimioterapie sau alte tratamente au fost amânate.  

„Parcursul pacienţilor oncologici în sistemul de sănătate este grav perturbat în acest moment. Este momentul să analizăm şi alte soluţii, precum cele de tratament la domiciliu şi telemedicină, altfel riscăm ca rezultatele obţinute la aceşti pacienţi să fie periclitate şi să pierdem şi mai multe vieţi. Dacă nu se acţionează acum, nu doar rata de infectare cu SARS-CoV-2 ne va evidenţia la nivel european, ci şi rata de mortalitate prin cancer pulmonar”, a mai adăugat Cezar Irimia. 

România înregistrează în cancerul pulmonar o rată de supravieţuire la 5 ani de doar 10%, una dintre cele mai scăzute la nivel european, însă trebuie subliniat că acest indicator urmează un trend pozitiv în ultimii ani.

Simptomele nu sunt uşor de recunoscut

Diagnosticarea cancerului pulmonar poate fi dificilă, deoarece pacienţii prezintă adesea o serie de simptome nespecifice, inclusiv tuse, respiraţie îngreunată, pierdere în greutate şi oboseală.

Cu cât cancerul pulmonar este diagnosticat mai devreme, cu atât sunt mai mari şansele de supravieţuire şi există mai multe opţiuni de tratament, cu care se pot obţine rezultate eficiente. În România, 75% dintre pacienţi sunt diagnosticaţi în stadii avansate ale bolii. 

„Există mai multe bariere în depistarea precoce a cancerului pulmonar. Oamenii nu sunt conştienţi de simptome şi, uneori, subestimează gravitatea simptomelor cu care se confruntă,  astfel că decid să amâne un control la medic. Acest lucru evidenţiază cu atât mai mult nevoia unor campanii de conştientizare pentru recunoaşterea simptomelor cancerului pulmonar şi a unui  program de creştere a nivelului de alfabetizare în sănătate. De asemenea, un rol importat în detectarea simptomelor cancerului pulmonar îl au medicii de familie, şi chiar farmaciştii, care s-ar putea implica mai mult în acest efort de identificare precoce şi trimitere la medicul specialist pentru investigaţii suplimentare”, spune Cezar Irimia.

Conform celui mai recent raport realizat de Lung Cancer Europe (LuCE) privind cancerul pulmonar, care a inclus şi pacienţi din România, 7 din 10 respondenţi nu cunoşteau simptomele acestei boli înainte de diagnosticare. De asemenea, 42% dintre respondenţi nu au considerat că simptomele lor sunt grave şi doar 4 din 10 dintre participanţii la studiu au crezut că e posibil să se confrunte cu un cancer pulmonar înainte de diagnosticare.

Mai mult de jumătate din pacienţii cu cancer pulmonar cred că nu există tratament pentru boala lor

În ciuda progresului realizat în dignosticarea şi tratarea cancerului pulmonar, pacienţii întâmpină numeroase bariere în parcurgerea etapelor necesare post-diagnostic.

Conform unui studiu, 57% dintre respondenţi au considerat că nu există tratament pentru boala lor, 56% s-au speriat când au primit acest diagnostic, iar pentru 76% dintre ei a fost dificil să înţeleagă paşii pe care trebuie să-i urmeze.

Astfel, informarea pacienţilor cu privire la parcursul lor după obţinerea diagnosticului, consilierea şi sprijinul direct acordat pacienţilor pe tot acest parcurs joacă un rol esenţial.

„Pentru a putea creşte rata de supravieţuire la 5 ani în cancerul pulmonar, trebuie să îmbunătăţim accesul la servicii medicale, să creştem calitatea acestora, reducând considerabil timpul de la diagnostic la iniţierea tratamentului.   În plus, sunt necesare: un acces neîntrerupt şi la timp la medicamente, creşterea accesului la medicamentele inovatoare şi facilitatea accesului la cele deja compensate, accelerarea procesului de achiziţie din spitale prin simplificarea procedurilor, accelerarea aprobării studiilor clinice şi facilitarea accesului pacienţilor la astfel de programe”, spune Cezar Irimia.