Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta II

Stiti zicala "Ii dai omului un deget si iti ia toata mana?" Cam asa stau lucrurile cu cei aflati la dieta. Le dai o bucatica de prajitura si, cat de curand, iti cer toata cofetaria. De cand ma stiu, in mine s-a dat o lupta crancena pe frontul regimului.
Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta II
Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta

Stiti zicala „Ii dai omului un deget si iti ia toata mana?” Cam asa stau lucrurile cu cei aflati la dieta. Le dai o bucatica de prajitura si, cat de curand, iti cer toata cofetaria. De cand ma stiu, in mine s-a dat o lupta crancena pe frontul regimului.

Se intampla acum vreo patru saptamani, dadeam sfara in randul cunoscutilor ca din acea clipa nu voi mai manca doar salate (cu 99% frunze) si voi da cuvantului desert si un alt sinonim decat „un mar” (nu mai mare de 100 de grame, nu foarte dulce). Practic, incercam a 1.564-a oara sa nu o mai tin tot intr-o dieta, pentru ca nu poti trai viata ca o restrictie, si sa mananc cate putin din fiecare aliment. Eram Stan (desi cred ca Bran e mai potrivit)

Patitul: de cate ori am avut un asemenea demers, s-a impotmolit in farfuriile devenite poalele unor munti cu mancare. Nici acum nu se intampla altfel. In cateva zile, cei care ma implorasera sa mananc si eu ceva consistent, se rugau de mine sa ma mai si opresc…

Numai o bucatica. Poate inca una mica. Da-o si pe aia…
Dar nu sunt nici pe departe singura. Frunzarind diverse studii despre diete am aflat ca un numar mare – 43% dintre femeile inscrise in cursa „Rabzi si slabesti” au fost descalificate dupa ce au incercat sa-si introduca in regim si anumite produse interzise. La fel, multe dintre cele care si-au vazut visul cu ochii pe acul cantarului si au inceput sa manance normal, nu s-au mai putut abtine cand au dat de gusturile dupa care au tanjit atat.

Totusi, la ultima incercare (al carei esec nu s-a incheiat pentru ca inca ma infrupt din toate si refuz sa ma cantaresc, dar nasturele de la pantaloni imi indica vreo 3 – 4 kilograme in plus) am rezistat in primele zile cu numai cateva bucatele de ciocolata si o felie de pizza, in rest mancare dietetica. Apoi, au fost cateva bucatele din alimentele de regim, in rest mancare hipercalorica. Intr-un sfarsit, gurmanda din mine a iesit invingatoare si am declarat stare de ospat total.   

„Totul sau nimic”
Americanii, care sunt asii curelor de slabire, pomenesc despre mentalitatea „all or nothing” a celor care se chinuie sa slabeasca. Si cand le e dieta mai draga dau cu ochii, dar mai ales cu gustul de o felie uriasa de tort, proclama rapid lupta cu kilogramele pierduta si se consoleaza cu mese imbelsugate. E mai usor sa te complaci cu gandul ca ai pierdut si tura asta de regim, decat sa revii pe drumul cel bun si sa folosesti mica slabiciune pentru a invata cum sa actionezi data viitoare.

Nu dieta ma sperie pe mine, caci am tinut atatea si le stiu toate secretele, ci moderatia de care trebuie, dar nu pot sa dau dovada dupa ce-mi vad talia subtiata. Nu nimeresc drumul drept pe calea de mijloc, de care vorbesc toti nutritionistii. Si de ani de zile – spre rusinea mea- nu reusesc decat sa tin cure care ma fac silfida, apoi sa scap o perioada in rafturile pline cu de toate si iar sa ma intorc spasita si rotunjoara in fata farfuriei cu o jumatate de piept de pui (nu mai mare decat palma). Ma pricep de minune sa slabesc, dar nu stiu (sau stiu, dar n-am vointa suficienta) sa raman asa. Am pierdut nenumarate batalii cu tentatiile, dar nu si razboiul.

Cumva, de fiecare data, gasesc in mine puterea sa intorc intr-o dimineata spatele unei mese cu ingrediente pacatoase, sa sterg praful gros de pe punga de cereale integrale si sa scot din spatele raftului plin cu bunatati iaurtul cu 0% grasime. Si nu poate, ci sigur, va veni si ziua in care voi primi medalia cumpatarii. Ziua in care am sa mananc din toate, cate putin, cate foarte putin, cate putin mai mult, iar asta sa nu se transforme intr-o indestulare fara noima. E greu, dar candva viata mea nu va mai fi un sir de diete si desfatari culinare, voi invata sa-mi potolesc poftele cu portii mici si ma voi hrani complet si moderat. Oare unde oi fi pus merele alea? Dar cantarul? VA URMA.

Confesiunile lunii decembrie
Numar zile luna: 31. Numar zile in care am tinut regim: 3 (cel mai prost numar din 2007). Numar zile in care am mers la sala: 0 (ma astept oricand sa primesc o instiintare de la Cartea Recordurilor ca am fost aleasa castigatoare la sectiunea „Cea mai penibila dieta”). Numar calorii consumate intr-o zi: sa tot fie vreo 3.000 (poate 3.500). In incercarea mea de a impaca si porcul si varza, adica dorul de fripturi, mititei si snitele cu salatele si legumele pe post de gustari, am nascocit chiar regula 3 – 1 (doua zile dieta, una de dezmat gastronomic) sau 5 – 2 (in cursul saptamanii dieta, in week-end orice, oricat). Tentatiile au castigat insa si tot ca ele a fost: 7 – 7. Deocamdata, caci nu ma dau batuta.

 

Curcubeie vegetale la tine in farfurie
Curcubeie vegetale la tine in farfurie
Cel mai nou articol Video: