Grădina de legume şi muzeul din curtea unei şcoli din Craiova – GALERIE FOTO

Într-o şcoală din Craiova, elevii primesc la cantină legume şi fructe proaspete. Nu cumpărate din piaţă, ci culese chiar din grădina şcolii. În plus, cei mici au propriul lor muzeu tradiţional românesc.

Într-o şcoală din Craiova, elevii primesc la cantină legume şi fructe proaspete. Nu cumpărate din piaţă, ci culese chiar din grădina şcolii. În plus, cei mici au propriul lor muzeu tradiţional românesc, notează Mediafax.

De câţiva ani, în curtea Colegiului Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan”, din Craiova, este în dezvoltare o Staţiune Didactică. Totul a pornit de la un proiect privind sădirea unor pomi în curtea unităţii de învăţământ, iar acum, aici, sunt două sere în care se cultivă legume şi o volieră în care sunt crescute găini.

Aici au fost sădiţi două mii de pomi, din care 400 fructiferi, din mai multe soiuri. În ceea ce priveşte serele, acestea au fost construite de la zero.

„Până în anul 1990 a funcţionat o singură seră. Apoi a fost totul lăsat în paragină. Noi am mai găsit doar nişte vagi rămăşiţe. A trebuit să refacem de la temelie. Apoi am gândit că avem spaţiu pe care trebuie să îl punem în valoare. Am vrut să dăm un semn societăţii că elevii au nevoie să mănânce sănătos, dar au nevoie şi de un tip de educaţie care să impună respectul faţă de valorile muncii. Societate postdecembristă, după cum trăim şi noi astăzi, şi-a pierdut acest cult al muncii. Nu este o ruşine să munceşti cinstit. Asta încercăm să le insuflăm elevilor. A crea cultul acesta al muncii cinstite şi onorabile este fundamental pentru o naţiune. Nu am pus elevii la muncă, i-am chemat doar să asiste, să interacţioneze cu tot ceea ce se întâmplă în această staţiune de cercetare. Foarte multe clase fac ore de specialitate aici, mergând acolo, iar profesorii le explică ce înseamnă horticultura”, a declarat directorul Colegiului Naţional Pedagogic Ştefan Velovan, Ionuţ Pătularu.

După ce a pus serele în funcţiune, conducerea liceului s-a gândit că ar putea înfiinţa şi o ciupercărie.

„Aici am beneficiat de aportul efectiv al unui generos sponsor, unul dintre cei mai apreciaţi producători de ciuperci din zonă, fost profesor la Facultatea de Horticultură. Ciupercăria a fost înfiinţată într-o pivniţă dezafectată, unde erau depozitate nişte materiale de construcţii de prin anii ’80. Pivniţa a fost refăcută, am reuşit să realizăm microclimatul necesar creşterii ciupercilor, iar acum ne bucurăm de recoltă, între 450 şi 500 de kilograme”, mai spune Pătularu.

lterior a fost contruită o volieră unde sunt crescute aproape 60 de găini, iepuri şi porumbei. Tot aici trăieşte şi un păun, botezat de profesori şi elevi „Lucky”.

Anual, din staţiunea de cercetare a Colegiului Pedagogic sunt recoltate aproape o mie de kilograme de legume. Din acestea se fac şi conserve pentru iarnă: castraveţi muraţi, bulion, ardei în oţet, vinete. Unele din legume sunt păstrate în lăzi frigorifice pentru a putea fi utilizate ulterior la prepararea mâncărurilor.

Aproape o sută de copii cazaţi în internatul şcolii şi alţi aproape 50 înscrişi în programul after-school mănâncă zilnic la cantina şcolii unde se găteşte bio.

Şi pentru că recolta este generoasă şi alţi copii au primit din roadele Staţiunii de la „Velovan”.

„Este cel de-al treilea an în care am reuşit să culegem roadele muncii noastre. Am reuşit să recoltăm anual aproximativ o tonă de legume bio. Noi nu folosim niciun fel de chimicale pentru a le ajuta să crească. Din legume am făcut conservele pentru elevii noştri. Apoi am zis că dacă Dumnezeu ne-a dăruit să dăm şi noi mai departe şi am dăruit copiilor de la Şcoala Specială Sfântul Mina din produsele noastre, atât ciuperci, cât şi conserve”, mărturiseşte directorul colegiului craiovean.

În staţiune muncesc angajaţii şcolii, iar tot ce s-a realizat aici a fost posibil din sponsorizări, la un preţ nu foarte mare – 10.000 lei.

Muzeu tradiţional românesc în curtea liceului

Pe de altă parte, în curtea liceului, chiar lângă intrarea principală, s-a amenajat un muzeu tradiţional. În urmă cu doi ani, mai exact pe 1 august 2014, directorul, împreună cu alţi profesori dar şi muncitori din cadrul şcolii, în total vreo 15 bărbaţi, au mers într-un sat din Dolj, unde au găsit o casă din secolul XIX. Au muncit de dimineaţa până seara, desfăcând-o bârnă cu bârnă, pentru a o aduce în Craiova. Apoi, pentru că singuri nu au reuşit să o reclădească, au apelat la ajutorul unui meşter popular de lângă Voineasa. Împreună, într-o lună, au reuşit să îi redea demnitatea de odinioară.

„Plecând prin judeţul nostru şi prin Oltenia am văzut multe case abandonate, case de patrimoniu de secol XVIII, XIX şi început de secol XX . Parcă undeva strigau să fie recuperate, să fie redate societăţii. M-am gândit că este momentul să ne revendicăm patrimoniul cultural românesc. Am reuşit să preluăm această casă, bârnă cu bârnă, din satul Balota de Jos, comuna Murgaşi. Prin acest muzeu ne-am dorit un respect faţă de valorile naţionale, faţă de patrimoniul românesc, atât de apreciat de străini, dar uitat de noi”, spune Ionuţ Pătularu.

Casa a fost apoi mobilată. Icoane, mobilier, scoarţe, marame, blide şi chiar o maşină de cusut autentică au fost aduse în casa muzeală. Din donaţii, după cum afirmă directorul liceului:

„O doamnă şi un domn au venit la mine şi mi-au spus că au o maşină de cusut şi vor să o doneze muzeului nostru. Am crezut în primă fază că ar fi vorba de o maşină de cusut din timpurile noastre. După ce am mers la dumnealor acasă am găsit o piesă rară, de aproape 100 ani, în stare de funcţionare. Dumnealor ne-au donat-o, deşi ne-au mărturisit că primiseră, la un moment dat, o ofertă de 4.000 euro pentru a vinde această maşină de cusut.”

Între timp, lângă căsuţa din lemn au fost amplaste, pentru a completa peisajul, şi două fântâni, dar şi o căruţă.

În ultimii doi ani, peste o sută de elevi şi profesori din peste 10 ţări europene au vizitat scoala şi casa muzeală.