Dislipidemia: informații esențiale

  • Publicat:
  • Actualizat:
Dislipidemia: informații esențiale

Dislipidemia este o tulburare de metabolism caracterizată prin alterarea capacității organismului de a procesa grăsimile, problemă care duce la apariția unor niveluri crescute de lipide în sânge (colesterol și/sau trigliceride). Afecțiunea se clasifică în dislipidemie primară (moștenită) și secundară – când pacientul are deja anumite afecțiuni care cresc riscul pentru dislipidemie – obezitate, diabet zaharat de tip 2, hipotiroidism sau insuficiență renală cronică.

În anumite cazuri, dislipidemia apare și la persoane care duc o viață cumpătată, însă, cel mai des, astfel de dezechilibre metabolice sunt rezultatul unui stil de viață nesănătos (dietă necorespunzătoare, sedentarism, program haotic de somn, consum de alcool și fumat), care duce la ateroscleroză și la complicații care pot pune viața pacientului în pericol.

Niveluri crescute de LDL-colesterol, numit și colesterolul „rău”, pot produce plăci de aterom în pereții arterelor, conducând spre infarct miocardic. HDL este colesterolul „bun”, pentru că ajută la eliminarea din sânge a celui dintâi, iar trigliceridele cresc atunci când mâncați mai mult decât puteți arde. Nivelurile crescute de LDL și trigliceride sunt factori de risc pentru apariția infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral, iar cele scăzute de HDL înseamnă un risc mai mare pentru instalarea bolilor cardiovasculare. De aceea, trebuie să treceți prin controale medicale periodice riguroase și să adoptați un stil de viață sănătos.

Printre obiceiurile nesănătoase, care favorizează apariția dislipidemiei și la care ar fi bine să renunțați, se numără: fumatul, consumul excesiv de alcool, alimente prăjite, mâncăruri intens procesate și lactate nedegresate, care cresc nivelul trigliceridelor. Alt factor de risc care trebuie avut în vedere este înaintarea în vârstă – până la menopauză, femeile tind să aibă un nivel mai scăzut de LDL-colesterol decât bărbații, apoi raportul se inversează.

Simptomele sunt, de cele mai multe ori, nespecifice, motiv pentru care pacientul poate avea această boală fără să știe. Cu toate acestea, dislipidemia poate duce la boli cardiovasculare care au manifestări clinice. De pildă, boala coronariană se poate manifesta prin dureri în piept, iar boala arterială periferică, apărută odată cu înaintarea în vârstă, provoacă presiune și durere la nivelul picioarelor.

Diagnosticul de dislipidemie se pune în urma unor analize de sânge specifice (HDL, LDL, trigliceride), care vor arăta dacă nivelurile acestor grăsimi sunt scăzute, ridicate ori în limite normale. Aceste valori se pot schimba, însă ar fi ideal să repetați analizele anual sau chiar mai des, dacă aveți deja acest diagnostic și urmați un tratament recomandat de medicul specialist.

Cum putem reduce valorile colesterolului și ale trigliceridelor? Pentru tratarea acestei afecțiuni, medicamentele folosite cel mai des sunt statinele, care reduc nivelul colesterolului „rău” (LDL) din sânge, interferând cu producția acestuia în ficat. În anumite cazuri însă, medicul poate recomanda și alte tipuri de medicamente (non-statine).

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la consultații și investigații pentru diagnosticarea bolii, stabilirea protocolului terapeutic și monitorizarea tratamentului. De asemenea, în cadrul Departamentului de Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, ei pot primi consiliere nutrițională din partea unui medic cu experiență, care le va recomanda un regim alimentar potrivit, personalizat, dar și sfaturi privind adoptarea unui stil de viață echilibrat, pentru a preveni instalarea dislipidemiei.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”