Raluca Lăzăruţ: „Nu uit niciodată să zâmbesc. E cel mai preţios atribut al unei femei.”

Raluca Lăzăruţ este o gurmandă, însă în meniul ei se regăsesc multe alimente sănătoase. Este implicată, de asemenea, într-o campanie socială care vrea să informeze femeile despre alternativele de tratament în cazul fibromului uterin. Şi are şi câteva sfaturi pentru adolescentele care vor să păşească corect spre maturitate.
Raluca Lăzăruţ: „Nu uit niciodată să zâmbesc. E cel mai preţios atribut al unei femei.”

Raluca Lăzăruţ, prezentatoarea Ştirilor Kanal D, de la ora 12.30, este o gurmandă, însă în meniul ei se regăsesc multe alimente sănătoase. Este implicată, de asemenea, într-o campanie socială care vrea să informeze femeile despre alternativele de tratament în cazul fibromului uterin. Şi are şi câteva sfaturi pentru adolescentele care vor să păşească corect spre maturitate.

CSÎD: Ştim că respecţi multe reguli pentru o viaţă sănătoasă. Hai să vedem câteva dintre acestea!
Raluca Lăzăruţ: Cea mai importantă regulă, de la care nu mă abat niciodată e să nu uit să zâmbesc, e cel mai preţios atribut al unei femei. Deci îmi iau zâmbetul din dotare şi facem împreună tot felul de tipuri de mişcare: Pilates, port de bras, yoga, interval, merg pe bicicletă sau înot.

Într-un timp, mergeam şi la echitaţie, dar calul de care am reuşit cu greu să mă apropii a fost cumpărat de altcineva şi n-am mai vrut să o iau de la capăt cu un altul, aşa că am renunţat pentru moment. Fac sport fie o dată pe săptămână, fie de 4 ori, în funcţie de cum îmi permite programul şi, recunosc, de cum am chef. N-aş vrea să mă robotizez din nici un punct de vedere.

CSÎD: Mănânci foarte sănătos? Ne dai câteva exemple de combinaţii alimentare?
R.L.:
E mult spus că mănânc foarte sănătos, mai degrabă foarte echilibrat. Şi mai am un atu în ceea ce priveşte alimentaţia – mănânc foarte des şi foarte lent, aşa am fost dintotdeauna. Pentru mine, masa e prilej de socializare, e un pretext pentru a-ţi întâlni oamenii dragi, e una dintre micile plăceri ale vieţii şi vreau s-o savurez. Nu mănânc niciodată pe grabă şi niciodată ceva ce nu-mi place, doar pentru că ştiu că e sănătos.

Am descoperit câteva feluri de mâncare după care mă dau în vânt şi care sunt şi foarte sănătoase pe deasupra: chiftele de quinoa, lasagna cu ciuperci, spanac şi ricotta, budincă de seminţe de chia. După ce fac sport, îmi place să beau un smoothie din frunze de morcov, pătrunjel, kale, mentă, germeni de seminţe, măcriş sau un pahar de lapte de migdale cu proteină de cânepă.

Dar în aceeaşi măsură, mănânc şi cotlete de berbecuţ, brânză pe grătar picantă, file de porc cu legume la grătar sau minunatele prăjituri cu bezea, mascarpone şi fructe de pădure. V-am spus, mie îmi place să mănânc!

CSÎD: Găteşti sau îţi comanzi mâncarea?
R.L.:
Eu sunt o gurmandă, nu şi o creatoare de bucate delicioase. Obişnuiesc să mănânc în oraş, iar când comand, prefer sushi, mâncare libaneză, fie îmi iau pentru acasă preparatele preferate de la un restaurant bio foarte drag mie.

CSÎD: Ce le sfătuieşti pe adolescentele care vor să încerce totul la vârste foarte fragede?
R.L.:
E adevărată vorba care spune că sfaturile date adolescentelor n-au valoare. E o ironie a vieţii – până nu treci personal printr-o greutate, până nu simţi gustul amar al deciziilor pripite, până ”nu dai tu cu capul”, cum se spune în popor, nu înveţi lecţia. Şi, la urma urmei, asta e frumuseţea vieţii, să investeşti în experienţe şi apoi să înveţi din ele.

Mi-aş permite totuşi un sfat: să aibă grijă de sănătatea lor, e atât de important să te dezvolţi într-un corp hrănit corespunzător, care face mişcare şi care nu e supus exceselor de nici un fel. Şi asta ca să nu ajungă la un moment dat să regrete că n-au acordat destulă importanţă sănătăţii la vremea potrivită.

CSÎD: Tu cum erai în adolescenţă?
R.L.:
Rebelă!!! Visam mult, îmi făceam planuri şi luam decizii cât pentru toată viaţa. Iubeam cărţile cu personaje ieşite din tipar, curajoase, impulsive şi rebele şi aşa îmi doream să fiu şi eu. Poate de aici venea inspiraţia de a face tot felul de lucruri cărora acum nu le mai găsesc explicaţie: mi-am făcut un tatuaj (pe care apoi cu greu am reuşit să mi-l înlătur de pe braţ), mi-am pus cercel în buric.

Îmi amintesc că, fiind reprezentanta colegilor în consiliul liceului, veşnic militam pentru ceva, pentru introducerea uniformei în liceu, pentru muzică în pauza mare, pentru revigorarea revistei colegiului, aveam multiple şi nesfârşite probleme.

CSÎD: Pe lângă ştiri, în vara aceasta te-ai implicat într-o campanie umanitară. Cum ai fost convinsă?
R.L.:
Pe lângă implicarea şi devotamentul de care a dat dovadă echipa care a pus bazele campaniei, a existat un moment determinant. S-a întâmplat când am aflat despre cazul unei tinere de 19 ani propusă pentru histerectomie (scoaterea uterului), care se afla la prima ei relaţie, care nu mai putea fi mamă şi căreia urma să i se schimbe întreaga viaţă probabil.

Şi aceasta pentru că în ţara noastră histerectomia este aleasă ca variantă de prima intenţie în tratamentul fibromului uterin. Multe femei aleg astfel, în necunoştinţă de cauză bineînţeles, să se lase mutilate ireversibil. Şansa ei a fost că a cerut o a doua opinie şi acum e bine, sănătoasă, cu drept la o viaţă normală şi la a da viaţă la rândul ei.

CSÎD: Care e obiectivul acestei campanii?
R.L.:
Campania se numeşte ”Rămâi femeie”. Spune NU histerectomiei” şi îşi propune să prezinte alte metode de tratament ale fibromului uterin, în afară de eliminarea totală a uterului. Un studiu făcut recent atestă faptul că peste 40% dintre femeile cu vârsta de peste 35 de ani au fibroame uterine. Aşadar, extrem de multe femei vor ajunge să recurgă la extirparea parţială sau totală a uterului, o operaţie cumplită, care lasă urme adânci nu doar la exterior, ci şi în interior, în psihicul şi în viaţa femeilor.

Dar există o altă cale de tratament. Pentru a reuşi să ajungem mai aproape de femeile care se confruntă cu astfel de probleme am creat site-ul www.ramaifemeie.ro, unde toate femeile au acces la informaţie şi unde se pot programa la seminariile gratuite organizate de către medici specialişti. Prin această abordare, vrem să oferim femeilor din România posibilitatea de a alege, de a fi informate despre sănătatea lor, de a rămâne întregi fizic şi psihic.

CSÎD: Ce speri tu de la această campanie şi ce ne îndemni să facem în programul de prevenţie?
R.L.:
Deşi uşor neplăcut şi jenant, pentru un stil de viaţă sănătos, e musai ca fiecare femeie să facă un control ginecologic măcar o dată pe an, dacă nu la 6 luni. Pentru prevenţia fibroamelor uterine, e indicată ecografia transvaginală, o dată la 6 luni – o metodă total nedureroasă şi neinvazivă.

CSÎD: Ce analize îţi faci tu regulat, în scopul prevenţiei?
R.L.:
Îmi fac o dată pe an o ecografie transvaginală şi o dată la 6 luni ecografie mamară şi examenul Papanicolau.

Foto: Kanal D

 

Andreea Groza
Andreea Groza

Mă întâlnesc în fiecare zi cu doctori. Pentru cei mai mulţi pământeni, care nu sunt ipohondri, probabil, acest comportament pare ciudat.
Dar socializăm în cadrul unor interviuri în care noi, echipa, încercăm să aflăm poveşti scurte şi concise despre cum putem să funcţionăm ... citește mai mult

Cel mai nou articol Video:
Armando Lungu: despre vegetarianism și activitatea fizică