Secretele celebritatii. Cu celebritatea la psihiatru

Cu cateva luni in urma, o stire aparuta in presa internationala anunta cu surle si trambite ca in creierul multor oameni exista anumiti neuroni activati selectiv la vederea lui Oprah Winfrey si Halle Berry (mi-e si frica sa intreb cine le activeaza romanilor neuronii?!!!) Forta celebritatii sau ciudatenie a mintii umane? Greu de spus. Cert este ca, potrivit oamenilor de stiinta, protagonistii lumii spectacolului detin nu numai capacitatea de a penetra foarte profund in creierul nostru, ci si (vai!) pe aceea de a ramane acolo o perioada de timp nedeterminata.

Unde dai si unde crapa

Realitatea este ca atunci cand echipa de cercetatori condusa de Rodrigo Quian Quiroga la Universitatea Leicester din Marea Britanie s-a apucat de acest gen de experimente, in urma cu patru ani, n-a avut nici pe departe intentia de a cerceta consecintele neurologice ale culturii obsedate de celebritati in care traim: obiectivul oamenilor de stiinta a fost acela de a vedea in ce mod sunete si imagini distincte pot declansa reactii ale unor zone cerebrale specifice, pentru a intelege mai bine felul in care functioneaza memoria umana.

Recomandări

Elena Gheorghe – o pofticioasă care arată perfect

Dieta vegetariană, preferata vedetelor de la Hollywood

Asadar, in primele experimente, Quiroga a utilizat electrozi implantati in creierele unor pacienti suferind de epilepsie cu scopul de a studia activitatea individuala a neuronilor.

Pusi in fata unor fotografii cu celebritati, animale, dar si obiecte si chiar monumente, a reiesit ca unii dintre neuronii acestora au devenit neobisnuit de „selectivi”: unul s-a activat atat la vederea mai multor fotografii ale actritei Halle Berry (chiar si la una in care actrita purta masca de Catwoman) cat si la desene sau numele ei scris pe-o hartie; alte celule cerebrale au raspuns in feluri specifice similare la Jennifer Anniston sau turnul din Pisa.

Dar nimic din studiul lui Quiroga nu a indicat ca o anumita celula este unica care se activeaza la vederea lui Halle Berry, si nici ca doar Halle Berry e capabila s-o activeze.

Celula bunicii

Rezultatele studiului au fost insa surprinzatoare si pentru ca au parut a sustine asa-numita „teorie celulara a bunicii”, un paradox propus de biologul Jerry Lettvin (foto, jos) pentru a demola tendinta unora dintre cercetatori de a simplifica la extrem felul in care creierul stocheaza informatii.

Levin a ilustrat pericolul de a face acest lucru printr-un neuron ipotetic – celula bunicii (the grandmother cell) -, care-o reprezinta pe aceasta si s-ar activa doar cand crezi ca ai vazut-o, ridiculizand asadar posibilitatea ca astfel de celule sa existe, intrucat in acest caz ne-am epuiza rapid stocul de neuroni disponibili si ar fi catastrofal (cel putin pentru biata bunica).

Mai curand, creierele noastre codeaza obiecte prin tipare de activitati, distribuite catre un anumit grup de neuroni, care permite setului de celule cerebrale de care dispunem sa faca fata cu semnificativ mai multe concepte.

Exista probe ale acestui fapt in cel mai recent studiu al lui Quiroga, in care omul de stiinta a descris fiecare neuron care raspunde selectiv la cate un „concept abstract”. De aceasta data el a inregistrat activitatea a peste 750 de neuroni din zona cerebrala denumita hipocamp, iar la unul dintre voluntari a fost izolat un neuron care a devenit de o mie de ori mai activ la vederea chipului sau numelui lui Oprah Winfrey; ce-i drept, acelasi neuron a raspuns si la conceptul de Whoopi Goldberg, dar intr-o masura mai mica.

Ba chiar, la un alt voluntar, un neuron s-a activat de 300 de ori mai puternic decat ceilalti ca reactie la vederea unor fotografii cu insusi Quiroga. Avand in vedere ca cercetatorul nu-i cunostea dinainte pe niciunul dintre participantii la experiment, acest lucru fost interpretat drept o dovada a rapiditatii cu care acest tip de reprezentari se formeaza la nivel cerebral.

De reality se moare

Daca insa vorbim despre cultul celebritatii si obsesia pentru faima – o tema extrem de actuala – , „diagnosticul”psihologilor si psihiatrilor atrage tot mai des atentia in ultima vreme asupra ceea ce pare a fi devenit valoarea de baza a societatii de azi: ideea ca a trai fara a fi faimos este ca si cum nu ai trai deloc, perspectiva ca realitatea „adevarata” este in ultima instanta cea a reality show-urilor.

Pe 11 noiembrie 2008, dupa ce a fost eliminata din emisiune, Paula Goodspeed, o fosta concurenta in reality-ul American Idol, s-a sinucis luand o supradoza de droguri in fata casei cantaretei Paula Abdul, presedinta juriulul, al carei vot „de blam” i-ar fi decis eliminarea din emisiune.