Pilula contraceptivă creşte sau nu riscul de cancer?

Studiile recente nu demonstrează în mod cert un risc crescut de cancer, ci semnalează favorizarea anumitor tipuri de cancer în anumite situaţii, dar şi prevenţia altora.
Pilula contraceptivă creşte sau nu riscul de cancer?

Există numeroase controverse legate de pilulele contraceptive şi riscul crescut de cancer pe care îl au, în special pentru femeile care le utilizează o perioadă îndelungată de timp.

Această metodă contraceptivă a fost dezvoltată în 1955 şi a trecut de-a lungul timpului prin numeroase schimbări, aduse în încercarea de a le îmbunătăţii, ca răspuns la efectele adverse pe care cercetătorii le-au descoperit. 

Studiile recente nu demonstrează în mod cert un risc crescut de cancer, ci semnalează favorizarea anumitor tipuri de cancer în anumite situaţii, dar şi prevenţia altora.

Contraceptivele orale şi cancerul mamar

Un studiu realizat în 1996 la nivel global a descoperit că femeile care luau pilule anticoncepţionale (în special începând cu perioada adolescenţei) aveau un risc ceva mai ridicat de a se îmbolnăvi de cancer mamar. Un alt studiu (desfăşurat în perioada 1989 – 2010) a demonstrat că riscul de cancer la sân era favorizat în special de pilula trifazică, prin care dozele de hormoni erau schimbate în trei etape pe perioada unui ciclu menstrual.

,,Nu s-a stabilit încă o legătură directă între contraceptivele orale şi cancerul mamar. De asemenea, compoziţia lor s-a schimbat semnificativ în ultimele decenii, având o concentraţie mult mai mică de hormoni (estrogenii au acum o concentraţie cu 50% mai mică faţă de 1975)’’, explică dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar în radiologie şi imagistică medicală şi doctor în ştiinţe medicale.

Contraceptivele orale şi cancerul ovarian şi endometrial

Numeroase studii arată însă o scădere a riscului de cancer ovarian datorită pilulelor contraceptive. Pentru o perioadă de administrare de trei ani, riscul scade cu până la 30-50% şi poate continua să scadă dacă medicaţia continuă. De asemenea, chiar şi o perioadă de şase luni de administrare a contraceptivelor orale poate avea un efect protector împotriva acestui tip de cancer.

Un studiu din anul 2009, realizat pe un eşantion de circa 3.300 de femei, a scos la lumină o altă descoperire importantă: pastila contraceptivă previne cu până la 50% riscul de cancer ovarian în cazul femeilor care au o mutaţie a genelor BRCA1 şi BRCA2, responsabile de apariţia tumorilor maligne la nivelul ovarelor şi sânilor.

Statisticile sunt îmbucurătoare şi în cazul cancerului endometrial. Prin scăderea ciclurilor ovulatorii, pastilele protejează atât ovarele cât şi endometrul, iar efectul lor benefic continuă câţiva ani după ce medicaţia a fost oprită.

Contraceptivele orale şi cancerul de col uterin

Pilulele contraceptive sunt un factor de risc pentru cancerul cervical potrivit celor mai multe studii pe această temă, însă există şi o undă de îndoială. Un studiu mai recent, din anul 2002, a demonstrat că riscul este de fapt determinat de contractarea virusului HPV şi nu de malignizarea celulelor din col.

Hormonii administraţi pot determina modificări prin care celulele din această zonă să aibă o reacţie de apărare mai scăzută împotriva HPV, care, la rândul său, poate determina dezvoltarea cancerului.

,,Leziunile canceroase de la nivelul cervixului evoluează lent, pe parcursul mai multor ani şi pot fi vindecate complet, dacă sunt descoperite în stadiu precoce. De aceea, controalele periodice şi screening-ul  prin testul Babes Papanicolau sunt esenţiale’’, ne mai explică Dr. Elena Claudia Teodorescu.

Contraceptivele orale şi cancerul la ficat

Contraceptivele orale au efecte asupra ficatului, iar femeile care iau pilule contraceptive timp îndelungat (mai mult de doi ani) pot dezvolta tumori benigne la nivelul ficatului, numite adenoame.

În majoritatea cazurilor, pacienta cu adenom hepatic nu prezintă simptome. Însă, atunci când adenomul este mare, pacienta poate resimţi dureri sub coaste; există şi situaţii în care adenomul se poate rupe şi provoca hemoragii interne. Pentru depistarea a acestor adenoame, specialiştii recomandă evaluarea ecografică periodică a ficatului, cel puţin o dată pe an.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Dr. Elena Claudia Teodorescu - Medic primar Radiologie și Imagistică medicală
Dr. Elena Claudia Teodorescu este Fondator și Director Medical Donna Medical Center, Medic primar Radiologie și Imagistică medicală  si Doctor în Științe Medicale. ✓ Peste 15 ani de Supraspecializare în Senologie Imagistică ✓ Peste 80,000 de examene (mamografii, ecografii mamare și ...
citește mai mult
Elena Nistor - Medic primar Radiologie și Imagistică medicală
Elena Nistor este redactor colaborator al site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”, articolele sale fiind dedicate sănătăţii şi sexualităţii. Temele pe care le abordează Elena Nistor se bucură de mare succes în rândul celor care îşi doresc să afle informaţii utile în ceea ce priveşte ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”