Oamenii de ştiinţă au găsit elixirul tinereţii

Un mic grup de oameni de ştiinţă cred că este posibil să oprească sau chiar să inverseze cronometrul intern al corpului nostru, astfel încât toate aceste boli cronice să se dezvolte mult mai târziu sau chiar deloc.
Oamenii de ştiinţă au găsit elixirul tinereţii

Majoritatea oamenilor mai în vârstă îşi trăiesc o bună parte din anii terminali cu cel puţin una sau două boli cronice, cum ar fi artrita, diabetul, bolile de inimă sau accidente vasculare cerebrale.

Medici şi companiile farmaceutice tratează în mod tradiţional fiecare dintre aceste boli legate de îmbătrânire, dar un mic grup de oameni de ştiinţă au început să abordeze a nouă metodă îndrăzneaţă. Ei cred că este posibil să oprească sau chiar să inverseze cronometrul intern al corpului nostru, astfel încât toate aceste boli să se dezvolte mult mai târziu sau chiar deloc.

Mai multe studii recente sugerează faptul că acest lucru este posibil. Cercetătorii au dezvoltat deja diverse tehnici pentru a creşte durata de viaţă a drojdiei de bere, viermilor, muştelor, şobolanilor şi maimuţelor. Adaptarea acestor măsuri la oameni este următorul pas logic. „Ca urmare a cercetărilor realizate pe animale, am decis să luăm toate informaţiile şi să le adaptăm şi aplicăm chiar şi la viaţa umană acum.”, spune Brian Kennedy, preşedinte al Institutului Buck pentru Cercetarea Antiaging, care conduce şi un grup independent de cercetare în Novato, California.

Întârzierea procesul de îmbătrânire prin chiar şi câţiva ani ar putea oferi beneficii sociale enorme populaţiilor din întreaga lume, devenind din ce în ce mai mari. Se estimează faptul că unul din cinci americani vor putea trăi mai mult de 65 de ani până în 2030, număr care creşte de la unul din şapte în 2014. Printre cele câteva abordări pe care cercetătorii studiază, trei ies în evidenţă. Încă nu se ştie, cu toate acestea, dacă beneficiile potenţiale depăşesc riscurile tratamentelor.

Desigur, pentru a determina în mod concludent dacă un tratament funcţionează, oamenii de ştiinţă au nevoie de o definiţie a îmbătrânirii şi o modalitate de a măsura procesul. Cercetările din ultimul deceniu au oferit mai multe indicii cu privire la aspectele dăunatoare ale îmbătrânirii şi modalităţii prin care aceasta poate fi încetinită.

Într-un studiu din 2005, Thomas Rando, director al Centrului de Biologi din cadrul Universităţii Stanford, a arătat faptul ca un şoarece în vârstă al cărui flux sanguin a fost chirurgical conectat la fluxul sanguin al unui şoarece tânăr şi-a vindecat rănile într-un mod semnificativ alert faţă de timpul său obişnuit de vindecare. Astfel, celulele stem ale rozătoarelor mai în vârstă, care sunt responsabile pentru înlocuirea celulelor deteriorate, au devenit mai eficiente, dând naştere ţesutului nou.

O a doua abordare constă în examinarea a aproximativ 20 de medicamente existente în prezent şi suplimente nutritive la un nivel de detaliu care nu a mai fost posibil, pentru a vedea dacă acestea ar putea afecta de fapt procesul de îmbătrânire. De exemplu, cercetătorii de la Universitatea Cardiff din Wales şi colegii lor au raportat în 2014 faptul că pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 care au luat metformin au trăit în medie cu 15% mai mult decât un grup de oameni sănătoşi, care nu au suferit de tulburări metabolice, dar au fost similari în aproape toate celelalte privinţe. Oamenii de ştiinţă au speculat faptul că metformina interferează cu un proces normal de îmbătrânire, numit glicare, în care glucoza se combină cu proteine şi alte molecule importante. Constatarea legată de metformină este deosebit de frapantă, deoarece persoanele care au diabet, chiar dacă acesta este bine controlat, de obicei au viaţă oarecum mai scurtă decât persoanele sănătoase.

Între timp, un studiu realizat pe 218 adulţi, publicat la sfârşitul anului trecut a arătat faptul că un compus numit everolimus, care este similar din punct de vedere chimic cu rapamicina (un medicament utilizat pentru a preveni respingerea de rinichi în transplanturi), a îmbunătăţit eficienţa vaccinului antigripal la persoanele cu vârsta peste 65 de ani. 
În final, rezultatele susţin ideea conform căreia îmbătrânirea poate fi încetinită. Într-adevar, medicamentele precum rapamicina, everolimus şi altele s-au dovedit a fi utile în prelungirea duratei de viaţă a şoarecilor, prevenirea bolilor cum ar fi cancerul şi inversarea modificărilor survenite odată cu vârsta la nivelul sângelui, ficatului, metabolismului şi sistemului imunitar.

O a treia abordare complet diferită implică dieta. Restricţionarea consumului de calorii s-a dovedit a ajuta şoarecii să trăiască mai mult. Cu toate acestea, ideea confrorm căreia limitarea consumului de alimente (fără a provoca malnutriţie) ar putea fi benefică oamenilor de asemenea, nu este încă atât de clară.