Melatonina sau somnifere?

Multe persoane sufera in ziua de astazi de insomnie, care poate duce la imbolnavire. Melatonina poate fi o alternativa la somnifere pentru a dormi mai bine.
  • Publicat:
Melatonina sau somnifere?
Melatonina sau somnifere?

Foarte multe persoane sufera in ziua de astazi de insomnie. Majoritatea apeleaza la somnifere si anxiolitice pentru a lupta impotriva ei, dar nu sunt putini nici aceia care recurg la tot soiul de remedii naturiste pentru a o combate.

Noaptea si numai noaptea, anumite glande din corp secreta melatonina, un hormon care se implica exclusiv in inducerea senzatiei de somn. De aceea, aceasta substanta ar putea detine remediul pentru majoritatea celor care suferă de insomnie.

Melatoninna si insomnia

Prin definitie, insomniaci pot fi numite acele persoane care dorm mai putin de 7 ore pe noapte. Acestea numara in jur de 30% din populatia globului, si pana la 70 de procente in randul persoanelor trecute de 70 de ani. Statisticile arata ca nici persoanele tinere nu sunt ocolite de aceasta maladie a vremurilor moderne, foarte multi adolescenti suferind de reprize de somn decalat.

De fapt, somnul este de doua feluri: cel profund, care permite recuperarea musculara, si cel paradoxal (adanc, sustinut de vise), in care survine recuperarea psihica. Cercetarile intreprinse in acest domeniu, demonstreaza ca viata onirica, sau suita de vise, antreneaza o serie de procese complexe si empatice, care nu au fost elucidate nici pana in ziua de astazi.

Chiar si asa, se pare ca trairile implicate astfel de catre subconstient ne ajuta sa eliberam sentimentele acumulate peste zi (ingrijorare, frustrare, manie, etc). Asadar, visele sunt un element esential in curatarea climatului nostru psihologic.

Din pacate, se pare ca odata cu trecerea anilor, reprizele de somn profund tind sa se dezorganizeze, fapt ce ingreuneaza recuperarea fizica si psihica. Aici intervine melatonina, care este capabila sa restabileasca echilibrul fazelor somnului, constituindu-se intr-un tratament foarte eficare in acest sens. Hormonul nu mareste in mod sistematic durata de somn, ci ii imbunatateaste calitatea, antrenand o stare generala de bine.

Orice persoana care urmareste suplimentarea cantitatii de melatonina din corp, trebuie sa efectueze o serie de analize concludente; medicul va stabili in ce masura se poate considera apta sau nu. Odata inceput, tratamentul nu se administreaza in mod curent, din simplul motiv ca hormonul se secreta de catre organism doar noaptea. Asadar, pacientul primeste melatonina in doze mici la inceput, pentru ca apoi acestea sa fie marite de catre specialist.

Melatonina: avantaje fata de somnifere

In comparatie cu somniferele si anxioliticele (medicament utilizat in tratamentul anxietatii si al diferitelor ei manifestari), melatonina detine o serie de avantaje. In primul rand, aceste medicamente antreneaza in timp o oarecare obisnuinta, daca nu chiar dependenta. Astfel, pacientii care iau in mod curent aceasta medicatie, simt nevoia sa creasca din ce in ce doza; pe termen lung, acest proces se soldeaza cu pierderi de memorie si tulburari de atentie.

Alte beneficii ale melatoninei

Melatonina este un puternic antioxidant, asa ca administrarea ei nu implica niciun efect negativ asupra organismului. In plus, ea actioneaza si asupra hormonului de crestere, stimuland secretia acestuia. Considerat „mama” tuturor celorlalti hormoni, cel de crestere se dovedeste a fi deosebit de eficace atat pentru organe, cat si pentru sistemele din corp. Asadar, pe viitor, va fi o adevarata provocare incercarea de a gasi alternative naturale de augmentare a cantitatii acestui hormon-minune.

Cercetarile efectuate au demonstrat ca melatonina are numeroase efecte binefacatoare in timp asupra organismului. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti vreodata, cu o eficacitate mai mare in combaterea radicalilor liberi decat vitamina C, vitamina E sau beta-carotenul.

Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil sa patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate de radicalii liberi ajunsi in organism prin alimentele nesanatoase sau datorate stresului.

Spre deosebire de alti antioxidanti, melatonina nu sufera un ciclu redox, deci nu are abilitatea moleculara de a suferi reduceri si oxidari reversibile si succesive. Melatonina, odata oxidata, nu mai poate fi redusa la starea anterioara, astfel incat in urma reactiei cu radicalii liberi are capacitatea de a forma produsi finali stabili.

Deci, putem spune ca face parte din categoria antioxidantilor „terminali” sau „de sacrificiu”, in prezent studiindu-se utilizarea sa in starile patologice asociate cu stresul oxidativ, in special cele care insotesc  procesul de imbatranire: boala Parkinson, Alzheimer, ateroscleroza etc.

Rolul melatoninei

De asemenea, melatonina regleaza ceasul biologic al organismului, utilitatea sa manifestandu-se, in primul rand, la persoanele care sufera din cauza decalajului de fus orar, precum si la cei care sufera de tulburari de somn sau insomnie.

Ca urmare a perturbarii ritmului biologic al organismului, se pune problema odihnei la  oamenii de afaceri si la sportivii care calatoresc de pe un continent pe altul. La acestia, se va constata o scadere a randamentului fizic si intelectual. In asemenea cazuri, un supliment alimentar cu continut de melatonina poate fi util.

Aplicabilitatea melatoninei se extinde pana in industria frumusetii, ea regasindu-se intr-o serie de creme si lotiuni, sub diverse concentratii. Acestea trebuie aplicate seara, inainte de culcare. Rezultatul pare sa fie o rejuvenare a pielii fetei, precum si o vitalizare a tesutului aferent.

(A. Raicu)

Urmărește CSID.ro pe Google News
Medicina clasica vs medicina naturista
Medicina clasica vs medicina naturista
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”