La ce se referă şi cum se manifestă afecţiunea gingivală?

Afecţiunile gingivale sunt progresive, pornind de la cele uşoare precum gingivita, când apar inflamarea şi sângerarea gingiilor, până la situaţiile mai grave când intervine retracţia gingivală sau diminuarea cantităţii de ţesut osos alveolar, iar boala evoluează spre parodontoză (parodontopatie) ducând, în unele dintre cazuri, chiar şi la pierderea dinţilor.
  • Publicat:
La ce se referă şi cum se manifestă afecţiunea gingivală?

Afecţiunile gingivale sunt progresive, pornind de la cele uşoare precum gingivita, când apar inflamarea şi sângerarea gingiilor, până la situaţiile mai grave când intervine retracţia gingivală sau diminuarea cantităţii de ţesut osos alveolar, iar boala evoluează spre parodontoză (parodontopatie) ducând, în unele dintre cazuri, chiar şi la pierderea dinţilor.

În fază incipientă, aceste afecţiuni nu provoacă dureri iar simptomele pot trece foarte uşor neobservate. De regulă, printre cele mai frecvente simptome se numără:

  • Respiraţie neplăcută care persistă
  • Gingii roşii, inflamate sau care sângerează
  • Sângerare constantă la periajul dentar zilnic
  • Senzaţie de durere la mestecarea alimentelor, sau la contactul cu alimente reci sau fierbinţi
  • Dinţi cu sensibilitate crescută

Când boala evoluează, simptomatologia cuprinde:

  • Gingii desprinse de pe dinţi şi retrase;
  • Respiraţie urât mirositoare, persistentă;
  • Puroi la nivelul gingiilor;
  • Modificări la nivelul dinţilor în timpul masticaţiei;
  • Dinţi mobili

Dacă suspectaţi că suferiţi de o afecţiune gingivală, cel mai indicat este să vizitaţi medicul stomatolog specialist pentru efectuarea unui control parodontal riguros. Primul tratament este detartrajul dentar pentru îndepărtarea plăcii bacteriene şi a tartrului, eliminând astfel unul dintre factorii cauzatori ai bolii. În funcţie de situaţie, poate fi realizată şi o sondare parodontală pentru a indentifica şi măsura adâncimea pungilor parodontale şi posibilele pierderi osoase.

Care sunt cauzele principale ale sângerărilor gingivale? Dar factorii de risc?

Principalul factor declanşator al sângerărilor gingivale îl reprezintă acumularea plăcii bacteriene ce determină formarea tartrului dentar. Dacă nu intervenim din timp pentru înlăturarea acestuia, tartrul dentar provocă inflamarea şi sângerarea gingiilor şi creează un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor ce atacă şi distrug osul în care dinţii sunt fixaţi.

În plus, un impediment în depistarea timpurie a afecţiunilor îl reprezintă preconcepţia potrivit căreia parodontoza este o boală a vârstnicilor, însă puţini cunosc că bolile parodontale se pot instala chiar de la vârsta adolescenţei.

În stadii mai avansate, afecţiunile paradontopice pot favoriza instalarea altor afecţiuni mult mai grave, precum bolile cardiace sau respiratorii şi chiar accidentele vasculare.

Ce este şi ce rol are smalţul dentar?

Smalţul dentar este ţesutul cu cel mai înalt grad de mineralizare din organism, ce acoperă coroana dentară (porţiunea vizibilă a dinţilor). Formează o barieră împotriva factorilor externi ce duc la degradarea dentară şi protejează terminaţiile nervoase. În plus, facilitează igiena orală, fiind foarte uşor de curăţat. Netratată la timp, subţierea smalţului dentar permite o cantitate tot mai mare de dentină să fie expusă, dintele îşi modifică culoarea şi se creează un mediu favorizant dezvoltării cariilor.

În final, în ce constă o bună îngrijire zilnică a dinţilor şi gingiilor?

În cazul pacienţilor ce suferă de afecţiuni gingivale, se impune respectarea cu stricteţe a regulilor de igienă orală. Recomand folosirea regulată a aţei interdentare, a unei paste de dinţi speciale, a apei de gură, a periuţelor interdentare şi a duşului bucal, pentru îngrijirea zilnică a dinţilor şi gingiilor. Sunt o mulţime de produse special destinate acestor afectiuni care fac minuni în stadiile incipiente. Medicul specialist sau chiar farmacistul îţi pot recomanda produse de igienă orală antiseptice ce au în compoziţie lactat de aluminiu şi flour.

Mare atenţie la periajul dinţilor, deoarece dacă este executat greşit poate favoriza extinderea afecţiunilor gingivale. Un periaj corect al dinţilor implică mişcări uşoare dinspre gingie spre marginea dinţilor şi perierea separată a arcadelor dentare, evitând împingerea alimentelor sub gingie.

Oricât de corectă ar fi igiena realizată acasă, tartrul poate fi îndepărtat doar în cabinetul stomatologic. Astfel, o vizită la medicul dentist o dată la 6 luni, în care se realizează şedinţa completă de profilaxie (detartraj, periaj profesional, air-flow, flourizare), este esenţială pentru menţinerea sănătăţii gingivale şi parodontale.

Citeşte aici mai multe despre protecţia împotriva afecţiunilor parodontopice!

dr. Alexandru Georgescu, medic specialist în Parodontologie şi Implantologie Dentară, clinicile DENT ESTET 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”