La ce se referă şi cum se manifestă afecţiunea gingivală?

Afecţiunile gingivale sunt progresive, pornind de la cele uşoare precum gingivita, când apar inflamarea şi sângerarea gingiilor, până la situaţiile mai grave când intervine retracţia gingivală sau diminuarea cantităţii de ţesut osos alveolar, iar boala evoluează spre parodontoză (parodontopatie) ducând, în unele dintre cazuri, chiar şi la pierderea dinţilor.
La ce se referă şi cum se manifestă afecţiunea gingivală?

Afecţiunile gingivale sunt progresive, pornind de la cele uşoare precum gingivita, când apar inflamarea şi sângerarea gingiilor, până la situaţiile mai grave când intervine retracţia gingivală sau diminuarea cantităţii de ţesut osos alveolar, iar boala evoluează spre parodontoză (parodontopatie) ducând, în unele dintre cazuri, chiar şi la pierderea dinţilor.

În fază incipientă, aceste afecţiuni nu provoacă dureri iar simptomele pot trece foarte uşor neobservate. De regulă, printre cele mai frecvente simptome se numără:

  • Respiraţie neplăcută care persistă
  • Gingii roşii, inflamate sau care sângerează
  • Sângerare constantă la periajul dentar zilnic
  • Senzaţie de durere la mestecarea alimentelor, sau la contactul cu alimente reci sau fierbinţi
  • Dinţi cu sensibilitate crescută

Când boala evoluează, simptomatologia cuprinde:

  • Gingii desprinse de pe dinţi şi retrase;
  • Respiraţie urât mirositoare, persistentă;
  • Puroi la nivelul gingiilor;
  • Modificări la nivelul dinţilor în timpul masticaţiei;
  • Dinţi mobili

Dacă suspectaţi că suferiţi de o afecţiune gingivală, cel mai indicat este să vizitaţi medicul stomatolog specialist pentru efectuarea unui control parodontal riguros. Primul tratament este detartrajul dentar pentru îndepărtarea plăcii bacteriene şi a tartrului, eliminând astfel unul dintre factorii cauzatori ai bolii. În funcţie de situaţie, poate fi realizată şi o sondare parodontală pentru a indentifica şi măsura adâncimea pungilor parodontale şi posibilele pierderi osoase.

Pagina 1 din 3