Dr. Ovidiu Tudor, neurolog: ”Scleroza multiplă nu înseamnă automat scaun cu rotile”

Scleroza multiplă nu are tratament curativ astăzi, dar există tratamente ce ţin evoluţia bolii sub control. Un rol important îl are şi stilul de viaţă sănătos.
Dr. Ovidiu Tudor, neurolog: ”Scleroza multiplă nu înseamnă automat scaun cu rotile”
Dr. Ovidiu Tudor, neurolog: ”Scleroza multiplă nu înseamnă automat scaun cu rotile”, foto PR

Despre această boala care atacă în special persoanele tinere – în jurul vârstei de 30 de ani pot apărea primele simptome – se crede că este echivalentă cu viaţa în scaunul cu rotile. Am stat de vorbă cu dr. Ovidiu Tudor, medic neurolog despre scleroza multiplă.

CSÎD: Scleroza multiplă este asociată cu scaunul cu rotile. Ce procent dintre pacienţi îşi pierd capacitatea de a merge?
Dr. Ovidiu Tudor
: Este destul de greşită asocierea cu scaunul cu rotile. Foarte multe persoane cu scleroza multiplă îşi păstrează capacitatea de a merge singuri, fără a fi asistaţi. Conform studiilor, procentul celor care au nevoie de scaun cu rotile, din cauza afectării funcţiei motorii, nu depăseşte 25%.

Scleroza multiplă afectează sistemul nervos central

CSÎD: Cum se defineşte această boală complexă, ce sperie – scleroza multiplă? 
Dr. Ovidiu Tudor:
Scleroza multiplă este o afecţiune cronică, mediată autoimun, ce afectează sistemul nervos central (în special creierul, măduva şi nervii optici), fiind caracterizată prin episoade de inflamaţie, demielinizare focală cu localizări multiple şi afectare axonală importantă.

Deficitul de vitamina D poate fi una dintre cauzele sclerozei multiple

CSÎD: Care sunt cauzele sclerozei multiple
Dr. Ovidiu Tudor:
Cauzele nu sunt, încă, pe deplin elucidate, dar se presupune că este vorba despre mai  mulţi factori de mediu sau exogeni (infecţii cu anumite virusuri, deficitul de vitamina D, expunerea la anumite substanţe toxice, fumatul), care pot declanşa mecanismele de instalare ale bolii, în rândul persoanelor cu susceptibilitate genetică (predispoziţie genetică).
Mediul, cu siguranţă, joacă un rol extrem de important, aspect demonstrat de dispunere geografică a patologiei. Predomină în regiunile nordice, prevalenţa mergând de la 1 la 100.000 locuitori în zonele ecuatoriale la 80 la 100.000 locuitori în nordul Europei şi Americii de Nord, ceea ce a şi condus la  presupunea ca expunerea redusă la lumina soarelui reprezintă cheia, întrucât determină o scădere a sintezei de vitamina D.

În jurul vârstei de 30 de ani se poate instala scleroza multiplă

CSÎD: Există o medie de vârstă la care poate da primele simptome?
Dr. Ovidiu Tudor:
În cele mai multe cazuri debutează la vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, vârsta medie fiind de 29 de ani în rândul femeilor şi 31 de ani în cazul bărbaţilor.

Semne şi simptome ale sclerozei multiple

CSÎD: Ce semne şi ce intensitate conectate cu scleroza multiplă trebuie să ne trimită la medic şi la ce specialist trebuie să ne adresăm?
Dr. Ovidiu Tudor:
Scleroza multiplă este unul dintre marii imitatori ai medicinei, practic, orice manifestare neurologică putând fii rezultatul acesteia. Caracteristic Sclerozei Multiple este faptul că episoadele simptomatice sunt separate în ” timp şi spaţiu” (apar la distanţă de luni sau ani şi afectează regiuni anatomice separate). Printre formele clasice de debut se numără:

  • tulburările de sensibilitate care apar în procent foarte mare la debut, peste 40%
  • deficite motorii, spasticitate, tulburări ale mersului
  • semne de afectare cerebeloasă: dizartrie, nistagmus, tulburări de coordonare
  • nevrită optică, manifestată prin pierderea vederii la unul dintre ochi, însoţită de durere la mişcarea globului ocular. Apare în 20% din cazuri la debut, pe parcursul evoluţiei bolii, manifestându-se într-un procent de peste 40%
  • diplopia (vederea dublă) apare în aproximativ 33% din situaţii
  • vertij, tulburări la vorbire, tulburări la înghiţit, pareze faciale, nevralgii trigeminale.
  • fatigabilitate (70%), intoleranţa la căldură

Pe parcursul bolii pot să apară şi alte simptome, cum ar fi tulburări sfincteriene, constipaţie, depresie, tulburări cognitive cu afectarea capacităţii de memorare, a atenţiei şi concentrării, dar şi diminuarea capacităţilor de a înţelege şi rezolva anumite situaţii sau probleme, precum şi afectarea capacităţii de abstractizare.