Dr. gastroenterolog Bianca Istratie: Complicaţiile postoperatorii ale stomacului

Ştim deja că stomacul reprezintă un spaţiu de depozitare a alimentelor, unde acestea se vor amesteca cu sucul gastric şi vor suferi  transformări chimice şi mecanice pentru asigurarea unei digestii optime. Mai ştim că, ulterior, alimentele vor fi propulsate progresiv la nivel intestinal. În plus, sub acţiunea sucului gastric acid sunt distruse numeroase bacterii nedorite care ajung la acest nivel odată cu alimentaţia. Medicul gastroenterolog Bianca Istratie ne-a explicat ce se întâmplă cu stomacul atunci când se intervine chirurgical asupra lui.

Atunci când se intervine chirurgical atât pentru afecţiuni gastrice benigne (ulcer gastric, gastric sleeve sau gastric by-pass) cât şi maligne (neoplasme gastrice) se produc o serie de consecinţe nefavorabile. În prezent a scăzut incidenţa  stomacului operat datorită utilizării pe scară largă a inhibitorilor de pompă de protoni şi a mijloacelor de hemostază endoscopică în tratamentul ulcerului gastro- duodenal, care se numără printre cele mai frcevente cauze sancţionate chirurgical în deceniile trecute. În acest context apar simptome care sunt  legate de mese şi se exprimă prin tranzitul accelerat al alimentelor în intestin, nemaiexistând barieră pilorică, determinând durere, disconfort epigastric, diaree, saţietate precoce, scădere în greutate.

Stomacul: complicaţii postoperatorii

Recomandări

Cancerul la stomac: simptome, factori de risc, metode de tratare şi prevenţie

6 remedii simple care alungă durerea de stomac

Complicaţiile postoperatorii precoce survin în prima luna de la intervenţia chirurgicală şi sunt în general apanajul tehnicii chirurgicale (hemoragia postoperatorie, dilacerarea zonei de sutură, fistulele, întârzierea evacuării gastrice).
Pacienţii pot prezenţa manifestări precoce după masă (sindrom de dumping precoce) care se exprimă prin dureri sau crampe abdominale, diaree, flush ( înroşire a fetei), palpitaţii, transpiraţii, senzaţia de  sfârşeală, simptome care apar la 30 de minute după masă. Se recomandă următoarele măsuri igieno- dietetice: mese mici, fracţionate, bogate în alimente solide şi sărace în carbohidraţi (zaharuri, dulciuri, lapte dulce, fructe). Imediat după masă este indicat ca pacientul să se culce pentru a încetini evacuarea gastrică.
De asemenea pot apărea manifestări la distanţă de mese (sindromul de dumping tardiv) care se manifestă prin hipoglicemie la 2-3 ore după mese. Manifestările apar, în special, după mesele bogate în carbohidraţi şi constau în slăbiciune, ameţeli, transpiraţii, tremuraturi, stare de confuzie. Tulburările încetează după ingestia de dulciuri. Pentru prevenţie se recomandă reducerea consumului de carbohidraţi.

Mai pot apărea plenitudine postprandială şi distensie, durere localizată în abdomenul superior, simptome care se însoţesc de transpiraţii, paloare şi vărsături explozive la 1-2 ore după masă cu conţinut crescut de bilă. Se recomandă evitarea grăsimilor, tratamentul cu prokinetice şi antispastice.

Diareea este o altă manifestare a stomacului operat. Poate fi nocturnă, explozivă şi nu are  legătură cu alimentaţia . Sunt indicate  mese mici, repetate, consum de alimente solide, consum de apă între mese, excluderea alimentelor cu lactoză. Tratamentul medicamentos în trepte constă în: colestiramina, codeină, loperamid.

Ulcerul peptic postoperator reprezintă o complicaţie care se exprimă prin durere în abdomenul superior, greaţă, vărsături, hemoragie digestivă şi poate fi generat de infecţia cu Helicobacter pylori, de ischemia locală sau de consumul de antiinflamatorii nonsteroidiene ( aspirina, diclofenac, indometacin, ibuprofen, ketoprofen etc). Tratamentul  constă în inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, pantoprazol, esomeprazol, lansoprazol).

Gastrită de reflux alcalin este o altă complicaţie a stomacului operat care se produce prin refluxul bilei în stomac, generând apariţia de dureri epigastrice şi vărsături bilioase. Tratamentul constă în utilizarea medicamentelor prokinetice (metoclopramid, domperidon) şi de sucralfat.

Tardiv, mai pot apărea tulburări metabolice carenţiale prin scăderea aportului caloric, tulburări de digestie sau de absorbţie: malnutriţia, anemia feriprivă, anemia megaloblastica, osteoporoză. Tratamentul constă în substituţia principiilor insuficiente ( Fe, calciu, vitamina B12, acid folic, proteine).