Ce îi spui doctorului?

Nu o dată ne-am plâns că doctorii sunt prea duri atunci când pronunţă un diagnostic.
Ce îi spui doctorului?

Nu o dată ne-am plâns că doctorii sunt prea duri atunci când pronunţă un diagnostic. Nu o dată, doctorii s-au plâns că pacienţii nu comunică sincer. Nu o dată pacienţii s-au arătat a fi nemulţumiţi că nu au înţeles mai nimic după o consultaţie la medic, nu o dată doctorii s-au plâns atunci când pacienţii au intrat deja în cabinet diagnosticaţi de Google.

Nu o dată pacienţii şi-au exprimat furia că tratamentele nu au dat rezultate, nu doar o dată medicii au conchis că pacienţii nu respectă schemele de tratament. Aşadar, cum discutăm cu medicii?

Despre cum trebuie să decurgă o discuţie între pacient şi medic am stat de vorbă cu dr Simona Farcaş, medic primar medicină de familie din cadrul centrului ProVita – Diagnostic şi tratament.

Atitudinea contează. Este important de ştiut că atunci când organismul ne transmite semne şi simptome trebuie luate în serios. Primul pas este să mergem la doctor şi să vorbim deschis.

Pacientul trebuie să înţeleagă, în primul rând, că orice conversaţie cu medicul este un dialog, nu un monolog; de aceea trebuie să întrebe absolut tot ce îi trece prin minte, indiferent cât de incomode sau redundante par întrebările.

“Unii pacienţi sunt mai interesaţi de evoluţia bolii, alţii nu vor să ştie detalii. Corect este ca medicul să anunţe în primul rând pacientul despre afecţiune şi tratament, direct, scurt, fără multe detalii. În pasul următor discută şi întreabă pacientul despre doleanţele personale. În faţa unui diagnostic grav pacientul se poate simţi debusolat, de aceea trebuie reluate discuţiile periodic, la fiecare evaluare. Deşi familia, uşor detaşată, poate cere mai multe detalii, este bine ca acestea să se temporizeze. Putem sugera familiei modificări ce ţin de stilul de viaţă, să evite documentarea pe internet sau surse nesigure, sau chiar plimbarea pe la specialişti neavizaţi.”, explică dr Simona Farcaş.

Ai aflat diagnosticul. Este cu totul nou. Iată ce este bine să întrebi: 

– Ce înseamnă afecţiunea, cum se schimbă viaţa lui după acest moment?

– Cât durează tratamentul/ boala?

– Cât de des se vor efectua controalele?

– Cum influenţează boala anumite persoane din familie?

Dacă urmează să realizezi o analiză de imagistică (ecografie, CT, RM), este important să afli:

– Există contraindicaţii?

– Ce pregătire este necesară?

– Cum se desfă[oară investigaţia?

– Care este durata examinării?

– De ce este necesară injectarea cu substanţa de contrast? (Dacă medicul precizează)

– Care este rezultatul examenului?

– Dacă rezultatul este normal, de ce a fost necesar examenul?

– De ce sunt necesare alte investigaţii complementare?

– Unde mergi cu rezultatul?

O altă regulă foarte importantă este ca pacientul să fie deschis în faţa specialistului. Medicul nu judecă nimic din cele spuse, iar tot ceea ce se discută în cabinet rămâne strict confidenţial.

În plus, pacientul trebuie să aibă încredere în medic, să fie convins că acesta îi va rezolva problema, nu să îl suspecteze de greşeli sau rea voinţă. Nu vă simţiţi în siguranţă, ascultat sau tratat corespunzător – atunci schimbaţi medicul!

Astfel, de multe ori ajungem să cerem opinia mai multor medici, cu sugestii diferite de tratament, uneori contradictorii. Este important ca pacientul să aleagă doctorul care îi inspiră mai multă încredere.

Astfel, cel mai important factor pe care trebuie să îl urmărim atunci când facem această alegere este modul în care suntem îngrijiţi:

Anumiţi medici, în special cei care tratează boli grave, depersonalizează pacientul pentru că astfel îl pot trata cel mai bine şi corect. Alţi medici funcţionează mai bine atunci când empatizează cu pacienţii şi atunci stabilesc o relaţie deschisă, de încredere şi comunicare. Când intrăm pe uşa cabinetului trebuie să ne gândim dacă ne dorim un prieten sau un tratament. Ideal ar fi amândouă, dar acest lucru nu este posibil mereu!”, adaugă dr. Simona Farcaş.

Dincolo de diagnostic şi tratament trebuie să ştim că partea de urmărire post terapeutică este critică, indiferent de afecţiune sau evoluţia cazului. Este foarte important pentru pacient să ştie ce are de făcut mai departe, de exemplu după operaţie. Actul medical nu se încheie la finalizarea operaţiei, esenţiale sunt şi analizele, investigaţiile periodice sau procesul de recuperare.

De asemenea, nu este un secret că timpul medicilor este limitat şi că alţi pacienţi îi aşteaptă. Aşa că faceţi-vă temele de acasă, pregătiţi o listă cu întrebările esenţiale pentru a eficientiza întâlnirea. Multă sănătate!