Analizele şi investigaţiile în cancerul de sân: Ce poţi şi ce nu să amâni, în contextul pandemiei COVID-19

Dr. Claudia Teodorescu ne-a vorbit despre analizele şi investigaţiile ce nu necesită amânare pentru cancerul de sân.
Analizele şi investigaţiile în cancerul de sân: Ce poţi şi ce nu să amâni, în contextul pandemiei COVID-19
FOTO: Dr. Claudia Teodorescu / Analizele şi investigaţiile în cancerul de sân: Ce poţi şi ce nu să amâni, în contextul pandemiei COVID-19

Cancerul de sân este forma cea mai frecventă de cancer la femeile din întreaga lume, cu peste 2 milioane de cazuri noi, anual, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Din păcate, cancerul de sân este şi cauza a sute de mii de decese, pe an, în rândul femeilor, doar în anul 2018 fiind estimate aproape 627.000 de decese asociate acestei maladii, arată datele Globocan.

Chiar dacă este esenţial să stai acasă, pe cât posibil, şi să păstrezi distanţa socială, în contextul pandemiei Covid-19, asta nu înseamnă că poţi alege singură să amâni unele analize şi investigaţii, care ţi-ar putea salva viaţa.

În cazul cancerului de sân, există, după cum arată Dr. Claudia Teodorescu, medic primar Radiologie şi Imagistică Medicală şi membru al Asociaţiei Medicilor Independenţi, anumite investigaţii medicale care pot să fie amânate, dar şi altele pe care nu ar trebui să le laşi pentru mai târziu.

Când poţi amâna investigaţiile la sân şi când nu?

Dacă vorbim despre screening- control de rutină la paciente asimptomatice, fără risc crescut, atunci acesta poate să fie amânat câteva luni, potrivit dr. Teodorescu, referindu-se la mamografie, completată de ecografie mamară, sau chiar la un examen IRM mamar (Imagistică prin Rezonanţă Magnetică).

„În schimb, dacă este vorba despre paciente simptomatice (care prezintă nodul, întărirea unei zone a sânului, roşeaţă tegumentară, roşeaţă sau retracţie mamelonară, scurgere mamelonară unilaterală spontană, hemoragică sau transparentă, nodul în axilă etc), aceste paciente necesită o consultaţie şi o investigaţie imagistică într-un interval scurt, pentru a putea pune un diagnostic corect”, este de părere dr. Teodorescu.

Specialiştii afirmă că uneori este vorba doar despre afecţiuni benigne, care nu pun viaţa unei femei în pericol, precum un chist care a crescut rapid sau care s-a inflamat, un nodul benign, o inflamaţie acută care cedează la tratament specific.

Pe de altă parte, există situaţii în care o femeie se confruntă cu afecţiuni mai grave, precum cancerul mamar, care necesită mai multe investigaţii şi proceduri şi, de cele mai multe ori, puncţie biopsie percutană pentru diagnostic. În această situaţie, este nevoie ca pacienta să beneficieze de tratament corespunzător, într-un interval scurt de timp.

„Sunt tipuri diferite de cancer mamar. Unele evoluează foarte rapid, sunt agresive şi necesită tratament imediat, altele sunt mai lente, mai puţin agresive, iar tratamentul lor poate fi uşor temporizat. Însă, pentru a decide ce fel de tip de cancer mamar este, avem nevoie de investigaţii şi de rezultat anatomo-patologic şi imuno-histochimic”, explică dr. Teodorescu.

Mersul la medic, esenţial pentru diagnosticare corectă

Specialiştii atrag agenţia că o simplă consultaţie online nu este suficientă pentru a putea diferenţia aceste situaţii, când vine vorba de cancerul de sân, şi nici pentru stabilirea unui diagnostic exact. Consultaţia online poate să fie doar orientativă şi să o temporizeze câteva zile, nu mai mult, consultaţia şi investigaţia reală, cu pacientul faţă în faţă.

Nu trebuie să uiţi că multe cancere mamare sunt asimptomatice sau minim simptomatice, o bună perioadă. De aceea, controalele sunt necesare şi este nevoie să acţionezi chiar de la cel mai mic semn, pentru a putea exclude sau confirma un diagnostic atât de serios.

În ceea ce priveşte pacientele operate recent, indiferent de natura benignă sau malignă a afecţiunii, acestea trebuie să se prezinte la control, la interval scurt de timp. Femeile care se regăsesc în această situaţie trebuie să vadă imediat un medic, dacă apar complicaţii: sângerare, hematoame, infecţii, roşeaţă locală, febră.

O altă categorie, este cea a pacientelor cu risc crescut de cancer. Acestea pot să fie, pe de o parte, pacientele care au avut deja un cancer mamar, sau o leziune cu risc mare şi necesită controale la intervale mai scurte, 4-6 luni în prima perioadă, şi pot să amâne aceste controale (ecografii mamare, mamografii, chiar IRM mamar) doar aproximativ 1-3 luni, dar este recomandabil să revină imediat ce este posibil să le efectueze.

Pe de altă parte, la risc crescut intră şi pacientele care nu au avut patologie cu risc, dar au risc datorat unor tratamente efectuate sau unor antecedente familiale. Şi acestea pot să amâne aceste controale timp de câteva luni, arată dr. Teodorescu.

Pacientele diagnosticate recent cu cancer mamar, confirmat inclusiv histo-patologic şi imuno-histochimic prin puncţie percutană, trebuie să urmeze, ca de obicei, recomandările chirurgului şi pe cele ale oncologului. Specialiştii vor hotărî dacă tratamentul trebuie să înceapă imediat, sau poate să fi uşor întârziat, în funcţie de tipul de cancer mamar, vârstă pacientei, comorbidităţi şi de riscurile apărute în contextul pandemiei.