Viața fără un sân – cum reușesc supraviețuitoarele cancerului de sân să se adapteze la noua viață? Răspunde Cornelia Cîrlescu

Supraviețuitoarele cancerului de sân trebuie să facă față nu doar vicisitidinilor bolii, sistemului medical și al societății ci să se obișnuiască și fără un sân sau ambii sâni.
20.11.2020 | Autor: Mădălina Drăgoi
Viața fără un sân – cum reușesc supraviețuitoarele cancerului de sân să se adapteze la noua viață? Răspunde Cornelia Cîrlescu
Psiholog Cornelia Cîrlescu, foto arhivă

Am stat de vorbă cu psihologul Cornelia Cîrleascu de la Institutul Oncologic Fundeni despre provocările pe care pacientele cu cancer la sân le au. Iată cum se simt corpul și viața după mastectomie, ce regrete apar.

CSÎD: Cum se poate consola o femeie după ce i-a fost extirpat un sân?

Cornelia Cîrlescu: Cheia este să ajungă la starea de acceptare a noii realități. Acum, acest lucru depinde mult de valoarea pe care a acordat-o și o acordă înfățișării, imaginii corporale. Este în regulă că simte tristețe, dar mai apoi este util să conștientizeze ceea ce este cu adevărat important, să privească către ce valori a scos la suprafață această condiție.

CSÎD: Ce soluții estetice sunt astăzi în cazul acestor paciente?

Cornelia Cîrlescu: Se pot orienta apoi către soluții care în trecut nu erau accesibile, precum protezele de sân, ce pot îmbunătăți aspectul estetic, sau reconstrucția mamară. De asemenea, pot să caute comunitățile femeilor care au reușit să depășească acest moment și să își dea voie să primească sprijin.

Modificarea aspectului fizic al corpului după mastectomie – nu este ușor de acceptat

CSÎD: Ce regrete au femeile cu cancer la sân pe care le consiliați?

Cornelia Cîrlescu: Cel mai mare regret este legat de pierderea sânului, pentru că este ceva foarte real, care se vede la nivel fizic. Modificarea schemei corporale este asociată cu o imagine a sinelui modificată, cu pierderea feminității și această stare de pierdere a unei părți vine cu stări de tristețe, de depresie, de regret.

Multe paciente cu cancer de sân regretă că nu au avut mai multă grijă de ele cât erau sănătoase

CSÎD: Ce se întâmplă cu familia, prietenii? Cum percep?

Cornelia Cîrlescu: Pacientele cu cancer vorbesc și despre regrete legate de schimbarea contextului de viață, modificări ale relațiilor cu membrii familiei, cu prietenii, schimbări majore în plan social, emoțional, greu de gestionat. Sunt femei cărora le pare rău că nu s-au căsătorit, că nu au făcut copii. Unele regretă aspecte legate de exprimarea sexualității. Unele femei regretă că au acceptat să fie în relații disfuncționale, că nu au știut să se pună pe primul loc. Alte femei regretă lipsa grijei față de propria persoană, că nu și-au acordat atenție. Ori că au ales un stil de viață neglijent sau că nu au apreciat viața, că nu au trăit așa cum și-ar fi dorit.