Sindromul de apnee obstructivă sau tulburarea respiratorie care nu ne lasă să dormim

Respiraţia nocturnă are o importanţă majoră în odihna creierului. Dacă somnul nu e de calitate, pot apărea boli cardiovasculare şi chiar depresie sau accidente.
13.03.2020 |
Sindromul de apnee obstructivă sau tulburarea respiratorie care nu ne lasă să dormim

Astăzi, de Ziua Mondială a Somnului, Dr Ioan Bulescu, Medic Specialist ORL – cu competenţe în somnologie atrage atenţia asupra tulburările respiratorii în somn care au o prevalenţă din ce în ce mai crescută, în special în populaţia adultă, ceea ce constituie o problemă globală acestea fiind asociate cu un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, modificări în metabolismul glucozei, dar şi depresie şi accidente rutiere cauzate de somnolenţa diurnă.

”Tulburările respiratorii în somn reprezintă un grup de boli caracterizate prin respiraţie anormală în timpul somnului. De multe ori, respiraţia anormală este determinată de îngustarea sau obstrucţia completă a căilor respiratorii. Tulburările respiratorii variază între obstrucţii parţiale intermitente (sforăit), până la obstrucţii complete repetitive asociate cu episoade de scădere a saturaţiei în oxigen (apnee obstructivă în somn). Din acelaşi grup de boli fac parte apneea centrală în somn şi sindromul de obezitate-hipoventilaţie”, a declarat Dr Ioan Bulescu, Medic Specialist ORL cu competenţe în Somnologie, membru în American Academy of Sleep Medicine.

Majoritatea tulburărilor respiratorii în timpul somnului sunt asociate cu treziri sau microtreziri care determină somnolenţă în timpul zilei, datorate de fragmentarea excesivă a somnului.

Conform http://www.worldsleepday.org/, un somn bun este definit de trei factori: durată ( care trebuie să îi permită persoanei să se odihnească suficient în timpul somnului şi să fie alert a doua zi), continuitate (adică somn neîntrerupt) , profunzime (altfel încât să înlesnească refacerea fizică şi psihică).

Sindromul de apnee obstructivă în somn: ce este

Una dintre cele mai frecvente este Sindromul de apnee obstructivă în somn este o patologie tratabilă, însă mult subdiagnosticată. Statistic este considerat că între 3-10% din bărbaţii de vârstă medie şi între 2-5% din femei suferă de un grad de apnee în somn. Factorii de risc pentru apneea în somn sunt obezitatea, vârsta peste 40 de ani, sexul masculin, dar şi unele caracteristici anatomice individuale. În legătură cu obezitatea, s-a dovedit că o creştere cu 10% a masei corporale determină o creştere cu 30% a Indicelui de Apnee-Hipopnee (scorul care calculează severitatea sindromului de apnee în somn după poligrafie sau polisomnografie).

Manifestările clinice sunt prezente atât în timpul nopţii cât şi în timpul zilei. În timpul nopţii pacienţii sforăie zgomotos, au episoade de oprire a respiraţiei, se trezesc frecvent, uneori cu senzaţie de sufocare. Manifestările din timpul zilei sunt determinate de somnul neodihnitor şi cuprind somnolenţă excesivă, tulburări de concentrare, pierderi de memorie şi/sau iritabilitate.

Consecinţele sindromului de apnee în somn sunt multiple, determinate de scăderile repetate ale concentraţiei în oxigen, variaţiile de puls dar şi de fragmentarea somnului şi de tulburările hormonale pe care le poate determina. Sindromul de apnee în somn este considerat factor de risc independent pentru dezvoltarea hipertensiunii arteriale, fiind asociat cu un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, modificări în metabolismul glucozei, dar şi depresie şi accidente rutiere cauzate de somnolenţa diurnă.

Un studiu din 2018 din Sleep Review Magazine concluzionează că la nivel mondial sunt 936 milioane de oameni care suferă de apnee în somn, însă mare parte din ei (aprox. 80%) rămân nediagnosticaţi. 
”Aşadar, diagnosticul tulburărilor respiratorii în somn se face printr-un test nocturn, poligrafie ventilatorie nocturnă sau polisomnografie, care ar trebui să fie recomandat de un medic specialist în somnologie. Această investigaţie obiectivează diagnosticul diferitelor afecţiuni respiratorii în somn fiind baza soluţiilor de tratament.”, a mai spus medicul.

Sindromul de apnee în somn: tratament

Variantele de tratament pentru sindromul de apnee în somn sunt multiple, şi ar trebui să fie individualizate pentru a avea rezultatele cele mai bune. Prima soluţie de tratament, şi cea mai eficientă, este cea cu presiune pozitivă (PAP – positive airway pressure). Dacă această variantă nu este necesară, eficientă, sau nu este acceptată de pacient, celelalte soluţii sunt cele chirurgicale sau cu dispozitive de avansare mandibulară, uneori asociate cu scădere ponderală, schimbarea poziţiei somnului, etc. Scopul oricărei soluţii de tratament este de a menţine o respiraţie şi o saturaţie în oxigen constante, de a aboli sforăitul şi de a reduce somnolenţa din timpul zilei.

”Deoarece tulburările de respiraţie în somn au o prevalenţă ridicată în special în populaţia activă, consider că este importantă conştientizarea acestora şi necesitatea diagnosticului şi a iniţierii tratamentului. De asemenea este important ca pacienţii să înţeleagă beneficiile tratamentelor eficiente, dar şi riscurile potenţiale ale lipsei de tratament”, a mai adăugat Dr Ioan Bulescu.

Cel mai nou articol Video: