Poluarea aerului din marile oraşe ne îmbolnăveşte!

De cele mai multe ori (dacă nu de fiecare dată), problema poluării rămâne o dezbatere la nivel teoretic care ne sperie şi nu, care aparent ne preocupă, dar în realitate ne lasă indiferenţi pentru că nu ne afectează în mod direct sau destul de vizibil încât să luăm măsuri.
Poluarea aerului din marile oraşe ne îmbolnăveşte!

De cele mai multe ori (dacă nu de fiecare dată), problema poluării rămâne o dezbatere la nivel teoretic care ne sperie şi nu, care aparent ne preocupă, dar în realitate ne lasă indiferenţi pentru că nu ne afectează în mod direct sau destul de vizibil încât să luăm măsuri.

Bucureştiul este unul dintre marile oraşe afectate de poluarea masivă. În 2008 a fost situat chiar pe primul loc în topul celor mai poluate oraşe din Uniunea Europeană, depăşind atunci Sofia, Atena, Roma.  În 2012 ocupă locul 2, iar în ceea ce priveşte spaţiile verzi pe cap de locuitor – deşi peste Paris şi Madrid  – se situează sub majoritatea celorlalte capitale.

Mai mult, în Bucureşti se înregistrează anual, 92 de zile cu depăşiri ale nivelul admis de poluare – comparativ cu limita prevăzută de normele europene de 35 de zile. Din acest punct de vedere, capitala României este depăşită doar de Sofia.

Nici în celelalte oraşe mari, din România şi din lume, situaţia nu este mai optimistă. Organismul nostru se luptă zilnic cu dominaţia unor microparticule, care îşi fac de cap peste tot în jurul nostru, sub formă de praf ce pătrunde mai profund sau mai puţin profund în plămâni.

Acest praf foarte fin, de dimensiunea unei bacterii, este cel mai periculos pentru că poate pătrunde cu uşurinţă în celulele tractului respirator.

Apoi, ne confruntăm cu praful de dimensiuni mai mari (de 6/8 ori mai mic decât grosimea unui fir de păr) ce conlucrează la afecţiunile cardiace şi respiratorii din ce în ce mai întâlnite.

Responsabil pentru cea mai mare parte dintre impurităţile din aer este traficul rutier, după care, la fel de importante, centralele electrotermice, industria, şantierele de construcţie şi unele instalaţii de încălzire a locuinţelor particulare.

La nivel european, studiile au arătat că în medie, peste 50% din populaţia marilor oraşe europene trăieşte într-un context în care 150 de metri de străzi sau drumuri sunt utilizate de 10.000 de vehicule pe zi.

Îngrijoraţi de numărul mare de spitalizări cauzate de afecţiuni respiratorii şi cardiace, reprezentanţii Uniunii Europene au solicitat ca, până în 2013, “fiecărui locuitor să îi revină 26 de metri pătraţi de spaţiu verde”.