Motivul pentru care săpunul este cel mai mare duşman al coronavirusului

V-aţi întrebat cum poate săpunul să distrugă virusuri, bacterii, chiar şi „faimosul” coronavirus? Explicaţia e destul de simplă!
17.03.2020 | Autor: Paula Rotaru
Motivul pentru care săpunul este cel mai mare duşman al coronavirusului

Înainte de a „răzui” rafturile magazinelor cu geluri dezinfectante, poate ar fi mai înţelept să vă opriţi în dreptul săpunului. Deşi pare că nu ar avea o acţiune esenţială în prevenirea coronavirusului care pune lumea pe jar în aceste moment, săpunul este principalul duşman al acestuia. Nu are importanţă temperatura apei, nici dacă săpunul este antibacterian sau nu. Ceea ce contează este să vă spălaţi corect – am explicat în acest articol cum!

Dar v-aţi întrebat cum poate săpunul să aibă o asemenea capacitate de a distruge virusuri, bacterii, chiar şi „faimosul” coronavirus?

Explicaţia e destul de simplă şi are legătură cu structura virusului SARS-CoV-2, cel care duce la boala numită COVID-19.

Săpunul, cea mai eficientă armă împotriva coronavirusului

Acest virus este protejat de o membrană lipidică, grasă, care e cumva similară spumei care se formează atunci când ne spălăm pe mâini cu apă şi săpun. Pentru că legăturile chimice ale membranei care înconjoară virusul nu sunt atât de puternice, ele pot fi distruse de substanţele din săpun, care au şi efect degresant. Altfel spus, săpunul descompune membrana virusului şi, astfel, acesta nu poate supravieţui.

Dacă vreţi o explicaţie mai complexă, aceasta poate fi următoarea: săpunul este format din molecule care, în contact cu apa, duc la apariţia micelelor.

Printre agenţii patogeni care prezintă o astfel de membrană lipidică şi care pot fi eliminaţi prin simpla spălare a mâinilor cu apă şi săpun se numără: virusul HIV, virusurile care provoacă hepatita B sau C, virusul herpetic, virusul Ebola, Zika, dengue şi multe alte bacterii sau alte virusuri care se pot dezvolta în tractul respirator ori la nivel intestinal.

„Substanţele din săpun se comportă ca nişte soldăţei: atacă şi destabilizează structura virusurilor şi a bacteriilor. Acestea se dezmembrează şi nu mai pot adera la suprafaţa pielii, fiind ulterior eliminate prin clătirea mâinilor”, explică Pall Thordarson, profesor la catedra de Chimie a Universităţii New South Wales.

Gelurile dezinfectante, mai puţin eficiente

Pe de altă parte, gelurile dezinfectante nu sunt atât de eficiente. Chiar dacă au în compoziţie minimum 60% alcool şi pot destabiliza legăturile chimice ale agenţilor patogeni, acestea continuă să rămână pe piele, deoarece nu ne clătim ulterior cu apă.

În plus, nu toate virusurile sau bacteriile depind de membrana lipidică pentru a infecta celulele, cum ar fi, de exemplu, bacteriile care duc la apariţia meningitei, pneumoniei, diareei infecţioase, rinovirusurilor sau adenovirusurilor (cauze frecvente ale răcelii), precum şi virusul care provoacă hepatita A.

Prin urmare, tot săpunul este baza! Un studiu realizat în 2008 a arătat că suntem în topul europenilor care se spală cel mai des pe mâini – 84% dintre românii chestionaţi au răspuns că se spală pe mâini de fiecare dată după ce merg la toaletă, dar nu numai. Problema e că ne spălăm superficial, se arată în acel raport. Specialiştii recomandă ca procesul spălării pe mâini să dureze între 20 şi 30 de secunde şi să includă anumite tehnici pentru curăţarea în profunzime a suprafeţei, dar la acest capitol… mai avem de lucrat.

Cel mai nou articol Video: