Laura Maria Cojocaru, psiholog: cum ne ţinem inima departe de suferinţă

Atunci când simţim o emoţie, inima transmite semnale electromagnetice foarte puternice care influenţează starea de sănătate.
Laura Maria Cojocaru, psiholog: cum ne ţinem inima departe de suferinţă

Inima este unul dintre cele mai puternice organe dintre toate, fiind de asemenea primul format în corpul nostru şi generează o energie electromagnetică de 60-1000 de ori mai puternică decât cea a creierului. Cercetările oamenilor de ştiinţă arată că noi avem două creiere, iar cerebelul din cap ascultă de „creierul din inima omului“.

Laura Maria Cojocaru, psiholog, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă este de părere că ori de câte ori simţim o emoţie, inima transmite constant un semnal electromagnetic foarte puternic către corp, iar fiecare bătaie a ei influenţează starea de sănătate emoţională şi fizică a organismului. Inima are propria sa inteligenţă specifică, ea putând gândi, simţi şi “aminti”.

“Semnalele electromagnetice emise de inimă pot fi detectate de undele cerebrale ale altor persoane. Fenomenul este mult mai puternic atunci când cele două persoane se ating sau se află una în apropierea celeilalte, dar pot fi percepute inclusiv de la distanţă. Inima este cel mai cald organ al corpului, aspect ce-l face vulnerabil în faţă emoţiilor prea intense (“fierbinţi”), atât plăcute, cât şi neplăcute. Astfel, de cele mai multe ori, ajugem să construim “ziduri” în jurul inimii ca mecanism de protecţie pe termen scurt împotriva unei situaţii neplăcute sau unul, pe termen lung, de apărare împotriva unei suferinţe mai degrabă imaginare (un soi de prevenţie). Aceste mecanisme de apărare sunt naturale şi în strânsă legătură cu viaţa, cu instinctul de supravieţuire. Cele pe termen scurt sunt benefice deoarece ne protejează de o suferinţă produsă de un eveniment concret. Cele pe termen lung, deoarece presupun, mai mult sau mai puţin conştient, gânduri legate de o posibilă suferinţă viitoare, deci imaginară, se pot transforma în inamicii noştri, atâta timp cât conţin energia emoţiilor captive nerezolvate”, explică psihologul.

Mecanismul de apărare: de ce poate deveni dăunător?

Specialistul afirmă că inima influenţează funcţionalitatea glandei timuş şi a întregului sistem imunitar al organismului. Orice emoţie, pe care rămânem cu atenţia mai mult timp decât este firesc, creează exces energetic, care ne angrenează într-un cerc vicios: suntem trişti, însinguraţi, egoisi, geloşi, îndureraţi, lipsiţi de chef de viaţă, nu dăruim şi nu acceptăm iubire, ajungem să gândim negativ şi acest tip de gândire ne aruncă din nou în aceste emoţii.

“Singurul rezultat al acestui cerc vicios este scăderea sistemulul imunitar şi declanşarea atacurilor de panică, a depresiei şi a afecţiunilor fizice din zona inimii. Experimentele ştiinţifice medicale au arătat în mod repetat că orice sentiment de iubire, acceptare, compasiune, înţelegere şi apreciere orientate către o altă persoană are efecte pozitive măsurabile asupra corpului fizic. Aceleaşi efecte apar şi atunci când receptăm iubirea şi aprecierea unei alte persoane”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

3 metode simple prin care să-ţi ţii inima sănătoasă

  • Sentimente, emoţii de cultivat: curajul, sinceritatea, altruismul, capacitatea de a exprima iubirea, dărnicia, veselia, recunoştinţă, în general o stare emoţională echilibrată, întăresc inima şi cresc sistemul imunitar.
  • Convingeri de întărit: ”Mă accept, mă iert şi mă iubesc aşa cum sunt.”, “Locul meu în univers este exact cel care mi-a fost dat şi sunt important/ă aici.”, “Iubirea este din abundenţă prezenţă în viaţă mea şi topeşte teama de singurătate şi respingere.” “Accept, iert şi iubesc oamenii, fiinţele, natura, universul aşa cum sunt.”, “Îmi accept şi îmi folosesc capacitatea de iubire ca pe cea mai importantă forţă de vindecare”
  • Comportamente recomandate: descoperirea de sine, depăşirea ego-ului, iertarea, eliberarea de judecată, lucrul fizic cu braţele (braţele fiind prelungirea inimii, simbolizează îmbrăţişarea persoanelor, a situaţiilor), exerciţii de respiraţie, practicarea compasiunii.