Dr. Viviana Iordache: cum acţionează cel mai periculos cancer de piele

Melanomul ucide, iar românii nu sunt deloc scutiţi de această boală gravă. Multe persoane ajung târziu la specialist, când nu se mai poate face nimic.
  • Publicat:
Dr. Viviana Iordache: cum acţionează cel mai periculos cancer de piele

Melanomul ucide, iar românii nu sunt deloc scutiţi de această boală gravă. Multe persoane ajung târziu la specialist, când nu se mai poate face nimic. Am stat de vorbă cu medicul dermatolog Viviana Iordache (www.medicum.net) despre cum ar trebui să procedăm ca să ne păstrăm cât mai mult timp sănătatea pielii.

CSÎD: De ce este melanomul cel mai periculos cancer de piele?

Dr. Viviana Iordache: Explicaţia e următoarea: are cea mai rapidă rată de multiplicare a celulelor canceroase. Adică invazia structurilor subepidermice îl face să ajungă rapid în vasele care irigă pielea şi de acolo să dea metastaze. Celulele bolnave se înmulţesc atât de rapid încât este pe locul doi ca mortalitate generală după cancerul pulmonar cu celule mici.

CSÎD: Cum a evoluat melanomul în România?

Dr. Viviana Iordache: Evoluţia melanomului în ţara noastră este îngrijorătoare. Noi cazuri apar zilnic şi de obicei, diagnosticul este în stadii atât de grave încât oamenii rar au şanse de supravieţuire. Din nefericire, apariţia melanomului are două mari cauze. Prima e genetica: cei care au mutaţii pe gena p16 vor face probabil melanom înainte de 50 de ani. În al doilea rând, prin scăderea imunităţii, poate „scăpa” din vedere o celulă mutantă: expunerea excesivă la ultraviolete (soare, solar), bolile asociate imunodeprimante (alte cancere, infecţii HIV etc), modul de viaţă (poluare, stres, oboseala cronică, alimenţaţie proastă) cresc riscul de melanom.

CSÎD: Cum suntem noi ca popor în privinţa îngrijirii pielii şi prevenirii unor boli grave: neglijenţi sau mult mai preocupaţi în ultimii ani?

Dr. Viviana Iordache: Românii sunt în marea majoritate un popor fatalist, excesiv şi autodidact, drept care ne împărţim în două mari categorii: cei care sunt siguri că ştiu cum să se ferească de boli „naturist” şi cărora oricum „nu li se întâmplă” pentru că aud sau citesc pe internet sau altundeva ce au de făcut fără să cheltuie bani pe doctori. Şi mai rău, există cei care văd ceva pe piele ca pe „buba neagră”. Aceştia nu vin la medicul dermatolog „de frica să nu afle că moare”. Încet, dar sigur, apar şi pacienţi bine informaţi care cer consult dermatologic, eventual chiar dermatoscopie computerizată. 

 

Cum evităm melanomul

CSÎD: Care sunt costurile pentru un pacient cu melanom?

Dr. Viviana Iordache: Costurile pentru un pacient cu melanom depind de faza în care se află la momentul diagnosticului. Primul pas este consultul dermatologic. Dacă se identifică o aluniţă suspectă, se poate face o dermatoscopie. Dacă dermatoscopic, suspiciunea se întăreşte, se poate face sau cere o dermatoscopie computerizată: calculatorul înregistrează leziunea, o măsoară, o analizează şi eventual o compară în evoluţie dacă este cazul. Atunci când bănuim că are prognostic prost, trecem la excizie chirurgicală iar dacă nu, cerem control. Dacă la consult se identifică o aluniţă suspectă de lentigo malign sau de melanom, se cere direct excizia chirurgicală.

Marginea de siguranţă în piele sănătoasă depinde de cât de gravă bănuim că este situaţia. În urma biopsiei şi eventual a imunohistochimiei, dacă se confirmă melanomul, protocolul depinde de stadiu. În stadiul 1, vindecat chirurgical, nu mai costă nimic, se face control peste 3 luni. Eventual, se mai trimit lamele pentru second opinion. În stadiul 2 sau mai mare: se fac reexcizie cu margine mai mare, interferon, tipaje, investigaţii pentru căutarea eventualelor metastaze, eventual alte tratamente oncologice. Pentru stadiul 2, sunt discuţii la nivel internaţional dacă „săparea” pentru căutarea ganglionului santinela aduce prelungirea vieţii. Costurile sunt enorme.

CSÎD: Oamenii de ştiinţă americani sunt foarte preocupaţi de melanom. Care este explicaţia?

Dr. Viviana Iordache: Oamenii de ştiinţă americani sunt foarte preocupaţi de melanom din mai multe motive. Genetic, sunt un popor de „blonzi” transplantaţi într-un loc cu alt soare, deci au cazuri multe. Plătesc acum moda anilor ’60, ‘70 când bronzat însemna frumos şi sănătos. De aceea, ei au inventat crema fotoprotectoare şi promovează intens întoarcerea la pielea „naturală”. Apoi, asigurările private plătesc miliarde de dolari pentru tratamente aşa că preferă să plătească dermatoscopii, teste genetice şi nu tratamente cu vaccinuri sau tratamente onco-imunologice. Nu în ultimul rând, lumea continuă să facă din ce în ce mai multe melanoame, iar statisticile lor sunt cele reale.

CSÎD: Terapiile naturiste fac ravagii. Sunt şi ele o cauză a ratei mare de mortalitate în rândul pacienţilor?

Dr. Viviana Iordache: Terapiile naturiste fac ca oamenii să ajungă mai târziu la medic. Chiar dacă ele în sine pot să fie inofensive, fiecare lună care trece înseamnă că aceste celule canceroase cresc într-un ritm de 10 la puterea 16. Chiar mai rău este folclorul „de buba neagră nu te-atingi”, din era în care nu se ştia cum se operează corect o aluniţă sau un melanoma. Acesta omoară anual pacienţi.

CSÎD: Cât se ştie şi ce se ştie la ora actuală despre acest cancer de piele?

Dr. Viviana Iordache: Mulţi ştiu deja că e un cancer „la vedere”, dar nu ştiu că se poate testa genetic şi că stadiul 1 se vindecă printr-o operaţie dermatologică care durează maximum o oră.

CSÎD: Care ar fi lucrurile esenţiale de ştiut pentru a evita melanomul?

Dr. Viviana Iordache: Dacă avem printre rudele de sânge cazuri de melanom sau de cancer de pancreas putem face testul Melaris. Dacă testul este pozitiv, trebuie să ne ferim de expunerea la soare toată viaţa, să ne prezentăm la dermatolog de câte ori apare ceva nou pe piele sau la dermatoscop computerizat care detectează singur noile leziuni la fiecare 6 luni. Trebuie să mâncăm sănătos în special morcovi , citrice, salate şi să avem mare grijă de imunitatea noastră. Chiar dacă nu avem aluniţe ciudate sau rude cu probleme de cancere, nu trebuie să ne expunem excesiv la ultraviolete şi nu nepregătiţi: arsurile brutale cresc riscul. Nu trebuie să ne expunem neprotejaţi dacă avem scăderi de imunitate din alte motive (inclusiv medicale). Să nu uităm că măsurile simple de prevenţie înseamnă de multe ori ani de viaţă. Şi trebuie să avem grijă de copii noştri: dacă îi învăţăm corect de mici, totul devine mai simplu.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Beatrice Osanu - Redactor-şef
Beatrice Osanu este unul dintre oamenii “Ce se întâmplă, doctore?” care a asistat la naşterea emisiunii în 2002 şi a revistei în 2005. În anii care au trecut de atunci, a cunoscut sute de medici, nutriţionişti, antrenori de fitness şi psihologi, dar şi celebrităţi care au inspirat-o, ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”