Dr. Valeriu Gheorghiţă, medic primar Boli Infecţioase: „Încălzirea vremii ar putea contribui la limitarea răspândirii coronavirusului”

Medicul infecţionist dezminte mitul vaccinului pneumococic cu rol protector împotriva coronavirusului şi oferă câteva detalii interesante privind evoluţia COVID-19.
26.02.2020 | Autor: Paula Rotaru
Dr. Valeriu Gheorghiţă, medic primar Boli Infecţioase: „Încălzirea vremii ar putea contribui la limitarea răspândirii coronavirusului”

În contextul extinderii rapide a epidemiei cu noul coronavirus COVID-19 au apărut numeroase informaţii privind riscul de contagiozitate şi categoriile de persoane predispuse la infecţie, dar şi multe mituri care nu fac decât să alarmeze inutil populaţia.

Unul dintre acestea este vaccinarea pneumococică, despre care se susţine că ar limita riscul de complicaţii în cazul unei infecţii cu noul coronavirus.

Dr. Valeriu Gheorghiţă, medic primar Boli Infecţioase la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, Secţia Clinică Boli Infecţioase, dezminte mitul vaccinului pneumococic cu rol protector împotriva coronavirusului şi oferă câteva detalii interesante privind evoluţia COVID-19 şi categoriile predispuse la apariţia complicaţiilor.

Persoanele peste 60 de ani, cu boli cronice asociate, cele mai vulnerabile

„Din datele existente până la acest moment se pare că cele mai vulnerabile categorii de persoane la risc să dezvolte  forme severe de boală (COVID-19) cu potenţial foarte mare de complicaţii grave (insuficienţă respiratorie acută şi disfuncţie multiplă de organe), inclusiv deces, sunt cele cu vârsta peste 60 de ani, cu boli cronice asociate (boli pulmonare cronice, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli oncologice evolutive) sau alte condiţii de imunodepresie induse de boală sau tratament.

La acest moment s-a observat că populaţia pediatrică este mai puţin susceptibilă la infecţia cu noul coronavirus, respectiv au un risc mai mic de evoluţie severă şi complicaţii. De ce acest fenomen ţinând cont că din punct de vedere imunologic extremele de vârstă au un comportament similar? Încă nu este elucidat acest fenomen din punct de vedere ştiinţific, dar probabil este vorba despre nivelul de exprimare al receptorilor şi coreceptorilor pe suprafaţa celulelor respiratorii”, spune medicul.

Vaccinul împotriva pneumoniei nu este eficient împotriva coronavirusului. „Suntem protejaţi doar pentru ce ne vaccinăm”

Poate vaccinul împotriva pneumoniei să protejeze împotriva infecţiei sau complicaţiilor produse de noul coronavirus? Răspunsul medicului este clar: NU. Dar să înţelegem şi de ce. Iată explicaţia medicului infecţionist:

„Principiul vaccinării constă în administrarea unui microorganism viu atenuat (adică la care s-a pierdut capacitatea de a produce îmbolnăvire) sau inactivat sau a unui fragment din acel microorganism (de exemplu, capsula sau învelişul) care determină după câteva zile (7-10 zile) apariţia unui răspuns imun specific şi direcţionat. Acest răspuns constă în producerea de anticorpi de către celule imune (limfocitele) stimulate şi antrenate de vaccin.

În prezenţa microorganismului pentru care s-a dorit obţinerea imunizăarii, acei anticorpi specifici se vor fixa pe suprafaţă lui şi, împreună cu restul aparatului imunologic, vor finaliza procesul de neutralizare (distrugere sau blocare la poartă de intrare), fără să apară o reacţie imună încrucişată cu alţi agenţi patogeni din aceeaşi familie sau din alte familii. Ca atare, vom fi protejaţi doar pentru ce ne vaccinăm.”

Temperaturile în creştere ar putea limita răspândirea coronavirusului 

Pornind de la declaraţiile lui Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, potrivit cărora temperaturile peste 20 de grade ar putea reduce ritmul de răspândire a epidemiei de coronavirus, am vrut să aflăm mai multe detalii în privinţa acestui aspect.

Iată ce ne-a declarat dr. Valeriu Gheorghiţă:

„Nu se poate afirma cu certitudine la acest moment că încălzirea vremii va reduce semnificativ răspândirea infecţiei cu noul coronavirus. Ştim că alte virusuri care produc infecţii respiratorii comune au într-adevăr o circulaţie sensibil mai crescută în perioada mai rece a anului (caracterul sezonier), care scade considerabil odată cu încălzirea vremii, dar acest lucru nu înseamnă că este imposibil să dezvoltăm o infecţie cu acele virusuri în afara sezonului rece.

Ne întoarcem tot la datele pe care le cunoaştem din studiile efectuate până la acest moment pe coronavirusuri, în special pe SARS (coronavirusul care a evoluat în perioada anului 2003), care este foarte asemănător cu noul coronavirus (SARS-CoV-2).

Ştim că supravieţuirea acestor virusuri pe diverse tipuri de suprafeţe (metal, sticlă, plastic) poate varia între câteva minute, ore până la zile. În condiţii de umiditate ridicată şi temperatură scăzută (circa 4 grade Celsius), virusul are o capacitate mai bună de supravieţuire şi, deci, de infecţiozitate. La temperatura camerei (circa 20-22 de grade Celsius), virusul poate persista până la 9 zile. La peste 30-40 de grade Celsius, virusul de pe suprafeţe îşi pierde semnificativ capacitatea de infecţiozitate.

Aceste date provin însă din studii şi ştim că diferă foarte mult condiţiile de efectuare a studiilor, iar rezultatele nu pot fi extrapolate întotdeauna în practică. Oricum, sunt semnale că încălzirea vremii ar putea să contribuie favorabil la limitarea răspândirii virusului”, conchide medicul infecţionist.