Dr. Ştefan Busnatu: cum ajung românii să facă boli cardiovasculare INTERVIU

Am stat de vorbă cu medicul cardiolog Ştefan Busnatu care ne-a expus cauzele îmbolnăvirii inimii şi vaselor de sânge, dar şi investigaţiile care ne pot orienta asupra stării sănătăţii cardiovasculare.
Dr. Ştefan Busnatu: cum ajung românii să facă boli cardiovasculare INTERVIU

Dieta, sportul şi bolile de inimă

CSÎD: Ce greşeli de dietă conduc la boli cardiovasculare?

Dr. Ştefan Busnatu: Dietele de slabă calitate pot conduce la boli cardiovasculare. Acestea sunt adesea bogate în produse alimentare prelucrate, cereale rafinate şi zaharuri adăugate, sare peste 5 g pe zi, grăsimi nesănătoase din alimente de origine animală, consum redus de cereale integrale, fructe, legume, peşte şi nuci.

CSÎD: Cum trebuie să consumăm corect grăsimile animale?

Dr. Ştefan Busnatu: Grăsimile animale fac parte din categoria grăsimilor saturate sau “rele”. Acestea se găsesc în stare solidă la temperatura camerei şi când sunt consumate în exces, stimulează producţia de colesterol în corp, care se depune pe pereţii arterelor şi vaselor de sânge, favorizând ocluzia acestora. Grăsimile „rele” se găsesc în unt, brânză şi lapte gras, prăjituri şi produse de patiserie, smântână, frişcă, produse de fast-food, în galbenuşul de ou, carnea şi produsele din carne de porc, precum şi în marea majoritate a mezelurilor.

În lumea medicală, există un procent bine definit de până la 10% din aportul caloric zilnic, de consum de grăsimi animale, pentru a reduce cât mai mult riscul cardiovascular. Din păcate, este foarte dificil pentru un pacient să calculeze fiecare principiu alimentar, pentru a se încadra de exemplu, pentru un consum caloric zilnic de 2000 Kcal la un 200 de Kcal grăsimi saturate, care ar reprezenta aproximativ 22 de grame de grăsimi animale.

În general, aceste aspecte se aproximează personalizat, în funcţie de activitatea fizică, dar şi de aportul celorlalte principii alimentare, deoarece din punctul meu de vedere, atât timp cât consumul caloric zilnic este la un nivel de echilibru cu ce se consumă sau eventual pe deficit, atunci chiar dacă procentul de grăsimi animale este peste 10%, acestea vor fi arse pentru a produce energie şi nu se vor depune.
De obicei, le propun pacienţilor cu risc cardiovascular crescut reducerea globală a nivelului de calorii consumate zilnic şi în paralel, tranziţia către alimentele degresate, precum laptele degresat, brânzeturi degresate, preparate din carne cu conţinut redus de grăsimi.

CSÎD: Ce legatură există între colesterolul crescut şi bolile cardiovasculare?

Dr. Ştefan Busnatu: Când există prea mult colesterol în sânge, acesta se acumulează în peretii arterelor, sub formă de plăci, determinând un proces numit ateroscleroză. Progresiv, prin mărirea plăcilor aterosclerotice, arterele se îngustează şi fluxul sanguin către inima se reduce, conducând la apariţia durerilor în piept (angină pectorală) sau în cazuri mai severe, instalarea unui infarct miocardic prin ruptura acestora şi înfundarea completă a vasului de sânge.

CSÎD: Cat de importantă este mişcarea pentru a evita bolile cardiovasculare?

Dr. Ştefan Busnatu: Mişcarea reprezintă unul din puţinele mecanisme de protecţie împotriva apariţiei bolilor cardiovasculare, deoarece aceasta îmbunătăţeşte elasticitatea vaselor de sânge, scade tensiunea arterială, reduce valorile grăsimilor, scade colesterolului rău, creşte colesterolul bun din sânge, încetinind procesul de ateroscleroză. Totodată îmbunătăţeşte consistenţa sângelui, reducând riscul de a se forma cheaguri. Sedentarismul este asociat cu o creştere a riscului cardiovascular de 1,5-2 ori faţă de persoanele active. 

Fără activitate fizică, corpul pierde progresiv procente de masă musculară, reducându-se capacitatea de efort şi mobilitatea acestuia. Cu scăderea masei musculare, el va reuşi tot mai greu să consume caloriile consumate şi acestea se vor acumula, devenind extrem de dificil să mai controlăm greutatea corporală. Recomandările actuale sunt de cel puţin 30 de minute de activitate fizică de 3-5 ori pe săptămână.

CSÎD: Cât de mult contează factorul genetic şi cum poate fi depistată o predispoziţie genetică spre boli cardiovasculare?

Dr. Ştefan Busnatu: Predispoziţia genetică reprezintă o probabilitate crescută de a dezvolta o anumită boală bazată pe bagajul genetic al unei persoane. Bolile cardiovasculate pot rezulta dintr-o varietate de cauze genetice, uneori prin mutaţia unei singure gene, alteori prin alterări multiple ale mai multor gene, care prin interacţiune cu factorii de mediu favorizează apariţia afecţiunilor. Predispoziţia genetică spre boala cardiovasculară este foarte importantă şi trebuie luată în calcul pentru fiecare persoană.

Cel mai simplu mod este de a face o analiză asupra istoricului de boală cardiovasculară în familie. Dacă a avut o rudă de gradul I, ce a suferit un eveniment cardiovascular la o vârstă tânără, de obicei mai devreme de 55 de ani pentru sexul masculin, sau 65 de ani pentru sexul feminin, atunci ar trebui să-şi pună nişte semne de întrebare. Ulterior, după un screening medical amănunţit, în caz că se ridică suspiciunea unei boli genetice, pot fi efectuate şi teste genetice mai specifice.