Dr. Adrian Mina, despre sindromul bărbiei amorţite

Dr. Adrian Mina a explicat ce este sindromul bărbiei amorţite şi ce ascunde el de fapt.
03.07.2020 |
Dr. Adrian Mina, despre sindromul bărbiei amorţite
FOTO: shutterstock / Dr. Adrian Mina, despre sindromul bărbiei amorţite

Bărbia amorţită este în general un semn al unor tulburări la nivelul nervilor feţei. Medicul stomatolog Adrian Mina ne spune dacă ar trebui să te îngrijoreze atunci când ai acest simptom şi ce tip de afecţiuni poate ascunde!

„Cauzele bărbiei amorţite sunt variabile. Edemele sau leziunile care provoacă umflare pot duce la amorţirea temporară a bărbiei. În unele cazuri, acest simptom poate semnala o afecţiune sau infecţie mai gravă. Pierderea sensibilităţii la nivelul bărbiei pe termen lung, numită sindrom de bărbie amorţită, poate indica alte afecţiuni de sănătate mai grave, precum cancerul”, dezvăluie medicul stomatolog Adrian Mina.

Aşadar, persoanele care suferă de amorţeală cronică a bărbiei trebuie să vadă un medic pentru un diagnostic complet. Un medic poate identifica orice afecţiuni de bază şi poate prescrie tratament. Iată în continuare câteva posibile cauze.

Sindromul bărbiei amorţite

Sindromul bărbiei amorţite este o afecţiune neurologică rară. Provoacă leziuni la nivelul nervului mentonier, nerv care inerveaza mentonul şi buza inferioară.

O persoană ce suferă de acest sindrom poate avea o senzaţie de furnicături sau înţepături în bărbie. Uneori, bărbia poate fi complet amorţită. Simptomele pot include şi buza inferioară, dinţii sau gingiile.

Acest sidrom este, în general, un simptom al unei afecţiuni de bază, cum ar fi cancerul.

Un studiu realizat în Synthesis arată că, în cazul în care sidromul este un simptom al cancerului la adulţi, cancerul de sân reprezintă 64% din cazuri, iar limfomul reprezintă 14%.

Mulţi medici văd, de asemenea, sindromul bărbiei amorţite ca un semnal de alarmă că un cancer a revenit sau s-a răspândit. Înţelegerea faptului că acest sindrom poate avea legături cu cancerul metastatic ajută medicii să stabilească un diagnostic precoce. În unele cazuri, simptomele pot fi, de asemenea, rezultatul unei tumori benigne, care este o creştere a celulelor necanceroase.

Anestezia

O bărbie amorţită poate fi, de asemenea, un efect secundar al unor tehnici de anestezie. În special al anesteziei efectuate în vederea realizării diverselor tratamente dentare.

În urma anesteziei locale pentru lucrări stomatologice, poţi simţi o senzaţie temporară de furnicături în bărbie sau aceasta poate amorţi complet. Aceste efecte se rezolvă însă pe măsură ce anestezicul se metabolizează.

Traumatisme

Uneori, bărbia poate fi amorţită din cauza traumatismelor sau a leziunilor din zona maxilarului. O cădere sau o lovitură poate provoca deteriorarea ţesuturilor feţei, ceea ce duce la apariţia edemului. Inflamaţia ar putea pune presiune asupra nervilor din teritoriul lezat. Iar acest lucru cauzează apariţia senzaţiei de amorţire.

Extracţia dinţilor

Alteori, o persoană poate suferi de afectarea sensibilităţii într-o parte a bărbiei după o extracţie dentară. Extracţia unui dinte poate provoca traumatisme în zonă, ceea ce poate duce la inflamaţii sau lezarea nervilor. Pe măsură ce zona se vindecă, durerea sau amorţirea ar trebui să scadă.

Neuropatie diabetică

Diabetul este o afecţiune cronică în care organismul nu este în măsură să produca suficientă insulină sau să folosească insulina în mod corespunzător. Aceasta duce la un nivel ridicat de zahăr in sânge, care poate provoca o serie de complicaţii. Cum ar fi deteriorarea nervilor sau neuropatie diabetică.

Această deteriorare poate apărea la nivelul oricărui nerv. Simptomele apar frecvent la mâini şi picioare, dar neuropatia diabetică poate afecta şi regiunea cefalică.

Dacă neuropatia cauzată de diabet afectează un nerv la nivelul extremităţii cefalice, poate provoca o serie de probleme. Inclusiv modificări ale vederii, durere sau amorţeală, dificultăţi în controlul muşchilor.

Orice persoană care prezintă simptome cronice sau o bărbie amorţită, fără niciun motiv aparent, trebuie să vadă un medic pentru un diagnostic complet, recomandă Dr. Adrian Mina.