De ce sunt periculoşi ţânţarii: un entomolog american explică!

Dacă pleci în vacanţă într-o ţară exotică, ar fi bine să afli câte ceva despre bolile pe care le poţi căpăta din cauza muşcăturilor de ţânţari. Pentru că la ora actuală, ţânţarii pun în pericol o mare parte a populaţiei lumii. Anual mor peste 750.000 de oameni ( printre care mulţi copii) din cauza bolilor transmise de ţânţari. Epidemiile unor boli ca Zika, malaria, virusul West Nile, febra galbenă, chikungunya, febra dengue sunt tot mai numeroase pe întreg globul. Şi chiar dacă nu este un animal fioros, ţânţarul este cea mai ucigătoare vietate din lume.
De ce sunt periculoşi ţânţarii: un entomolog american explică!

Dacă pleci în vacanţă într-o ţară exotică, ar fi bine să afli câte ceva despre bolile pe care le poţi căpăta din cauza muşcăturilor de ţânţari.  Pentru că la ora actuală, ţânţarii pun în pericol o mare parte a populaţiei lumii.

Anual mor peste 750.000 de oameni (printre care mulţi copii) din cauza bolilor transmise de ţânţari. Epidemiile unor boli ca Zika, malaria, virusul West Nile, febra galbenă, chikungunya, febra dengue sunt tot mai numeroase pe întreg globul. Şi chiar dacă nu este un animal fioros, ţânţarul este cea mai ucigătoare vietate din lume.

Află din interviul de mai jos cu Bart Knols, entomolog american, specilizat în identificarea modalităţilor de a preveni malaria transmisă prin înţepătura de ţânţar, ce eforturi se fac la nivel mondial pentru stoparea numărului mare de decese cauzate de aceste vietăţi aparent inofensive.

Fiecare dintre noi avem o poveste de viaţă despre cineva sau ceva care ne-a influenţat să ne alegem o anumită carieră. Dv. de ce aţi decis să dedicaţi atât de mult timp exterminării ţânţarilor?

Bart Knols: În materie de carieră, mulţi facem alegeri în funcţie de un anumit context, când apar anumite coincidenţe… În cazul meu, cam aşa a fost. În timpul studiilor mele, mă concentram iniţial nu asupra ţânţarilor, ci asupra muştelor ţeţe, care transmit boala somnului în Africa. Am realizat însă la un moment dat că impactul ţânţarilor asupra oamenilor din întreaga lume este mult mai dramatic decât cel al muştelor ţeţe. Ca urmare, am decis să fac o schimbare de traseu în carieră şi de la muşte ţeţe am virat către ţânţari.

Se împlinesc 25 de ani de când îi studiez. Din aceşti 25 de ani, am trăit 11 ani în Africa de Est şi de Sud şi, în perioada respectivă, eu însumi am făcut malarie de nouă ori. Am fost la un pas de a-mi pierde soţia din cauza malariei şi am văzut prea mulţi copii în jurul meu ucişi de această boală. Deci, dacă cineva îşi doreşte o motivaţie solidă ca să facă ceva împotriva ţânţarilor, îi sugerez să contracteze asemenea boli. Garantat, va rămâne puternic motivat pentru tot restul vieţii, vă spun sigur!

Care sunt cele mai performante tehnologii folosite pentru exterminarea ţânţarilor? Şi care ar fi proiectele dumneavoastră preferate?

B. K.: La ora actuală sunt testate în întreaga lume mai multe abordări, dar cele mai interesante cred că sunt cele din domeniul biotehnologiei şi al tehnologiei moleculare, unde încercăm să modificăm genomul ţânţarilor, astfel încât aceştia să nu mai poată transmite anumite boli ca malaria sau febra dengue, care e o boală virală.
Vorbim aici de noi tehnologii care au început să fie folosite cam în ultimii 4-5 ani. Una dintre cele mai răspândite la ora actuală este sistemul CRISPR/Cas, prin care putem opera modificări foarte specifice de gene, adică modificări ale genomului ţânţarilor. Consider că progresele realizate în acest domeniu sunt extraordinare. 

Deja, în SUA, în California, au reuşit să modifice un ţânţar până acolo încât nu mai poate transmite malaria, iar modificarea a fost realizată cu ajutorul acestui sistem CRISPR/Cas. Se fac deja pregătiri pe teren, în Africa, în această direcţie; mai exact, în Burkina Faso, în Africa de Vest, unde se pregătesc situri în teren pentru eliberarea acestor ţânţari modificaţi genetic. Sperăm că aceste noi sisteme vor face populaţiile de ţânţari incapabile să mai transmită boli ca malaria. Urmarea ar fi scăderea spectaculoasă a numărului de persoane infectate – şi asta numai datorită biotehnologiei.

Am putea oare să controlăm procesul prin care aceste insecte modificate genetic să ajungă mai numeroase decât cele normale? Cu alte cuvinte, există vreo modalitate prin care să le stimulăm cumva reproducerea acestor ţânţari modificaţi genetic? Fiindcă, după aceste experimente, vor exista câteva insecte modificate genetic şi foarte multe insecte normale.

B.K.: Da. Există două modalităţi de a face acest lucru. Fie avem ceea ce noi numim un sistem bazat pe gene: introducem o genă nouă într-o populaţie de ţânţari, ştiind că gena respectivă va fi apoi moştenită şi de următoarea generaţie. Astfel, cu timpul, vor apărea tot mai mulţi ţânţari cu respectiva modificare genetică şi care nu vor mai putea să transmită boli. Iar cea de-a doua modalitate este să încercăm să reducem populaţiile de ţânţari, folosind ţânţari care induc sterilitate. Şi această metodă este prezentată în documentar.
La ora actuală, în Brazilia sunt eliberaţi în mediul natural ţânţarii Oxitec. Aceştia au o genă care, în final, va induce o reacţie mortală. Cu alte cuvinte, ţânţarii care au această genă vor ajunge să moară din cauza ei. Aceasta este o metodă alternativă de control.


Avem deci două moduri de abordare posibile: prima este să modificăm o genă a populaţiei de ţânţari, pentru a obţine indivizi care nu mai pot să transmită boli. Iar a doua este să eliberăm în mediul natural ţânţari care să intre în competiţie cu cei din sălbăticie şi să-i facă să scadă vertiginos ca număr – deci să se ajungă în final la mai puţini ţânţari în sălbăticie, adică mai puţini agenţi de transmitere a bolilor.

Cele mai multe cazuri de malarie se produc în Africa. Dar ce boală consideraţi că reprezintă o problemă gravă pentru ţările europene?

B.K.: În trecut, erau şi în Europa ţări unde malaria era o mare problemă, însă acum această boală a fost eliminată complet din Uniunea Europeană. Nu ne mai confruntăm aici cu problemele provocate de malarie, însă rămâne riscul de a face alte boli virale.
Chiar în Croaţia, au apărut relativ recent nişte cazuri de febră dengue, care e o boală virală transmisă de ţânţari. După părerea mea, problemele cu care ne vom confrunta în viitorul apropiat vor fi, în cea mai mare parte, legate de viruşii transmişi prin înţepătura de ţânţar.

Dacă vorbim despre regiunea mediteraneană, deci de sud-estul Europei, atunci marea problema este virusul West Nile, care probabil că va rămâne una dintre marile probleme din zonă, fiindcă deja circulă în sudul Europei, în Grecia. În urmă cu câţiva ani, s-au înregistrat peste 100 de astfel de cazuri. Deci virusul West Nile e deja prezent în zonă şi probabil că va începe să se răspândească spre nord, şi în restul Europei. Iar schimbarea climei va juca un rol foarte important, fiindcă vremea se face tot mai caldă, deci mediul devine tot mai propice pentru ţânţari şi astfel creşte riscul de transmitere a acestor boli prin înţepăturile de ţânţari.

Pagina 1 din 2