Cine ar fi crezut că depresia are şi un avantaj…

Pe principiul „în orice rău se ascunde şi un bine”, terapiile exeprimentale au demonstrat că genele care influenţează depresia au susţinut, de asemenea şi sistemul imun al strămoşilor noştri. Îl putem numi„avantajul evolutiv al depresiei”.
  • Publicat:
Cine ar fi crezut că depresia are şi un avantaj...

Pe principiul „în orice rău se ascunde şi un bine”, terapiile exeprimentale au demonstrat că genele care influenţează depresia au susţinut, de asemenea şi sistemul imun al strămoşilor noştri. Îl putem numi„avantajul evolutiv al depresiei”.

În întreaga lume, în fiecare an, mor mai mulţi oameni din cauza suicidului decât din cauza crimelor sau crimelor de război. În SUA, suicidul chiar a depăşit rata mortalităţii în accidentele auto, anunţă un studiu publicat în “Jurnalul American de Sănătate Publică”.

Un scenariu tragic, „strigător la cer” am putea spune. Majoritatea persoanelor care aleg această ultimă soluţie suferă de depresie sau de o formă de tulburare psihică, tulburare a stării de spirit.

Depresia este o boală devastatoare, caracterizată, în principal, prin tristeţe persistentă, agitaţie sau lentoare zilnică, oboseală epuizantă, lipsă de stimă faţă de propria persoană, sentimente de inutilitate, gânduri de moarte ce revin constant.

Factorii cu putere de a genera stări de depresie pot fi grupaţi în 3 mari categorii: sociali, biologici şi psihologici.

Mai mult, cercetătorii au descoperit cum genele au contribuit la apariţia depresiei. Cu cât au învăţat mai multe despre genomul uman, oamenii de ştiinţă au reuşit să contureze o altă teorie veridică: în timp ce depresia pare incredibil de maladivă, a fost de fapt binefăcătoare, factor de adaptabilitate pentru strămoşii noştri.

Recent, doctorul Andrew Miller şi doctorul Charles Raison, medici la Universitatea din Arizona, au publicat lucrarea „Semnificaţia evolutivă a depresiei în apărarea agentului patogen”, în care susţin că o parte din genele ce cresc riscul de depresie au sporit, de asemenea, răspunsuri imune la infecţii.

Comentând asupra propriei teze, dr. Miller a nuanţat: „Cele mai multe variaţii genetice legate de apariţia depresiei s-au dovedit „a afecta” sistemul imunitar”.

Iar doctorul Charles Raison a adăugat: “Ideea de bază constă în faptul că depresia şi genele care o promovează au reprezentat un real sprijin pentru oameni  – în special pentru copiii foarte mici – ce au supravieţuit infecţiilor din mediul ancestral”.

Citeşte şi: Depresia face anual 800.000 de victime în lume

Nivelul scăzut de estrogen, vinovat de anxietatea femeilor

Sexul vindecă depresia

Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Dragomir - Redactor
De-a lungul timpului redactor la mai multe publicații de lifestyle sau copywriter, Bianca este autoarea cărții „Toți câinii aleargă după fluturi” și, de curând, studentă în cadrul Masterului de Antropologie al SNSPA. Uneori mai schițează poeme, alteori visează cum, într-o zi, va ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”