Ce sunt puncţiile mamare şi cum se realizează

Atunci când la mamografie sau la ecografie a fost descoperită o tumoră sau un nodul mamar suspect, medicii recomand biopsia, analiză prin care se stabilirea naturii ţesutului, dacă prezintă celule canceroase sau nu. Biopsia de sân prin puncţie percutană constă în recoltarea din tumora mamară a unor fragmente tisulare pe care se vor efectua analize histopatologiece şi imunohistochimice, pentru a stabili diagnosticul şi protocolul terapeutic.

Tipuri de puncţii

O biopsie de sân poate fi făcută în mai multe moduri, însă toate acestea urmăresc extragerea unei porţiuni de ţesut spre a fi analizată la microscop. Biopsia se poate realiza prin puncţie – biopsie ghidata (se foloseste in cazul unei formatiuni care nu se simte la palpare dar este vazuta de mamografie sau de ecografie) sau biopsie deschisa. Tipurile de puncţie diferă prin metoda de recoltare a acestui ţesut:

Recomandări

Ce trebuie să știi dacă te trezești cu ochii umflați dimineața

Ce șanse ai să rămâi însărcinată dacă trompele uterine sunt înfundate?

·    Puncţia aspirativă (citologică)
     
Reprezintă o tehnică bine tolerată de către pacienţi, prin care se obţine un rezultat rapid. Efectuată sub ghidaj ecografic şi de obicei în absenţa unei anestezii locale, puncţionarea poate fi făcută asupra unor leziuni nepalpabile, infraclinice. Acul este subţire, cele mai folosite fiind cele de 21-23 G, cu lunigmea de 3,8-4 cm.

Puncţiile aspirative pot fi utilizate pentru obţinerea unui diagnostic citologic în cazul unor formaţiuni solide (mai puţin complete însă decât în cazul puncţiilor cu ac gros) sau pentru aspiraţia unor formaţiuni chistice.

Chisturile şi colecţiile lichidiene sunt uşor de aspirat prin puncţia percutană cu ac fin.

Avantajele puncţiei fine aspirative mamare constau în uşurinţa efectuării, în minimul de efecte secundare şi complicaţii şi în rapiditatea eliberării rezultatului. Dezavantajele constă în faptul că materialul obţinut la aspiraţie poate fi nesatisfăcător (acelular) şi este necsar un medic citopatolog specializat pe patologia mamară.

·    Puncţia mamară cu ac gros (histologică)

Printr-un ac special-trocar se prelevează un fragment din ţesutul de la nivelul tumorii. Acul are calibru de 14-16 G şi 10 cm lungime. Zona în care urmează a fi făcută incizia va fi anesteziată  local, iar acul va fi introdus în ţesutul mamar şi se va extrage fragmentul din nodulul suspect. Rezultatul în urma acestei puncţii se eliberează în 5-7 zile; în cazul unor tumori maligne fragmentele sunt supuse şi unor teste imunohistochimice.

Puncţiile biopsii mamare sunt recomandate şi de preferat pentru obţinerea unui diagnostic histo-patologic, deoarece sunt puţin invazive şi presupun riscuri mici, complicaţii reduse şi o recuperare mai rapidă decât în cazul unei biopsii excizionale. Cicatricile sunt absente, acestă manevră putând duce la evitarea unei intervenţii mamare, în cazul unui diagnostic de benignitate.

În ce constă procedura de puncţie biopsie mamară?

Zona sânului este acoperită cu un câmp steril, este dezinfectată şi în general anesteziată, fiind apoi pătrunsă pentru a preleva eşantionul care va fi analizat, examinat histologic. Interventia constă în introducerea unui ac pentru a recolta mai multe fragmente de ţesut, de obicei 5 în cazul unei formatiuni solide.

Procedura durează în jur de 30 minute şi este urmată de o compresie manuală asupra zonei puncţionate. Pacienta trebuie să evite efortul fizic pentru cel puţin următoarele 24 de ore şi va fi nevoită să poarte un bandaj elastic compresiv în jurul bustului. Dacă apar dureri, acestea pot fi calmate prin administrarea unor tratamente recomandate de medic. Înainte de efctuarea puncţiei nu se iau tratamente anticoagulante sau antiagregante 3-4 zile (ex.:  aspirină, aspenter, heparină).

 „Puncţia mamară nu presupune internarea pacientei, fiind foarte rapidă şi eficientă în confirmarea sau infirmarea unui diagnostic.  Efectele secundare sunt minime şi în general constau în echimoze şi dureri minime, riscul de infecţie la locul inciziei fiind foarte redus”, explică Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar în radiologie şi imagistică medicală şi doctor in ştiinte medicale.

Citeşte şi: Andreea Marin, suspecta de cancer? „Mi s-a indicat un anume tip de biopsie”

Diagnosticarea modernă a cancerului mamar

Cancerul mamar recidivant va putea fi prevenit printr-o analiză de sânge revoluţionară