Când devine hipertensiunea arterială periculoasă?

Dacă hipertensiunea arterială creşte riscul de atac cerebral sau infarct, hipotensiunea arterială vă poate aduce în pragul unui leşin. Medic primar în Chirurgie cardiovasculară Claudiu Chivu explică de ce nu trebuie ignorate primele semne ale bolii.
Când devine hipertensiunea arterială periculoasă?

Dacă hipertensiunea arterială creşte riscul de atac cerebral sau infarct, hipotensiunea arterială vă poate aduce în pragul unui leşin. Medic primar în Chirurgie cardiovasculară Claudiu Chivu explică de ce nu trebuie ignorate primele semne ale bolii.

Predispoziţia de apariţie a hipertensiunii arteriale este dictată încă din copilărie, dar, pe lângă asta, obiceiurile alimentare nesănătoase, o viaţa dezordonată, excesele duc, într-un final, la creşterea tensiunii arteriale şi la apariţia bolilor de inimă, notează Gândul

“Sunt anatomişti care remarcă apariţia semnelor îmbătrânirii vaselor chiar  la vârsta adolescenţei, primele plăci de grăsime fiind vizibile în pereţii vasculari. O greşeală frecventă este cea legată de consumul de sare.

4-5 grame de sare pe zi sunt suficiente pentru buna desfăşurare a activităţii organismului. Există însă zone pe teritoriul ţării noastre unde consumul ajunge la 20 de grame pe zi. Creşterea aportului de sare se asociază într-un procent mare cu apariţia tensiunii arteriale. 100 de grame de brânză sau mezel pot avea între 3 şi 6 grame de sare, conţinutul fiind cu atât mai mare cu cât calitatea produsului este mai slabă. O viaţă agitată, poate conduce, de asemenea,  la apariţia hipertensiunii arteriale şi a bolilor de inimă”, afirmă medicul Claudiu Chivu pentru Gândul.

Prin tensiune arterială înţelegem presiunea cu care sângele circulă prin vasele noastre. “Această presiune se exprimă în milimetri coloană de mercur, pentru că aparatele cu care s-a început măsurarea tensiunii arteriale au fost tensiometrele cu mercur, care rămân la fel de sigure şi astăzi.

Este incorect să spunem că facem tensiune. Oricare om are o tensiune în vase, aceasta făcând posibilă viaţa (dacă nu am avea tensiune, nu am supravieţui, sângele nemaicirculând). Dacă tensiunea arterială este mare, corect este să spunem că avem hipertensiune. Dacă tensiunea arterială este mică, avem hipotensiune. Din punct de vedere fizic, vasele devin rigide odată cu avansarea în vârstă, iar spasmul arterelor din organism determină creşterea tensiunii arteriale”, spune Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Apariţia hipertensiunii arteriale este corelată cu existenţa unor factori determinanţi. Zestrea genetică este importantă,  dar peste aceasta se suprapun obiceiurile noastre alimentare şi de viaţă: fumatul, privarea de somn etc

Stresul este unul dintre factorii care determină apariţia hipertensiunii arteriale. “Organismul reacţionează la stres prin eliberarea unor substanţe denumite hormoni de stres, care determină spasmul vaselor de sânge”, precizează medicul Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Semnele hipertensiunii arteriale

Simptomele hipertensiunii arteriale sunt:

  • durerea de cap, cu localizare la frunte şi la ceafă
  • senzaţia de vomă
  • tulburările de vedere
  • senzaţia de pulsaţie în cap
  • uneori poate apărea şi o durere la inimă
  • pielea feţei este roşie

Tensiunea arterială se exprimă prin două valori: maximă şi minimă. Dacă avem 120 cu 70 înseamnă că valoarea maximă este 120mmHg, iar valoarea minimă este 70mmHg. Dacă avem o valoare maximă de peste 140 şi una minimă de peste 90 vorbim de un pacient hipertensiv “, spune medicul Claudiu Chivu pentru Gândul. 

În general, hipertensiunea arterială se manifestă la persoanele de 50 şi 60 de ani şi apare iniţial dimineţa, la trezire, dar, ulterior, şi pe parcursul zilei  Starea generală de rău, neliniştea, tremurăturile pot fi semne ale hipertensiunii arteriale nediagnosticate.

„Până nu demult, dacă un om de 70 de ani avea o tensiune arterială de 170 mHg nu trebuia să ne împacientăm, dar principiile au mai evoluat, iar  în momentul actual nu considărăm acceptabilă nicio creştere a tensiunii arteriale de peste 140mHg. Este important însă să nu scădem brusc tensiunea arterială în cazul unui pacient obişnuit cu valori tensionale mari”, mai spune medicul.

Hipotensiunea poate apărea acolo unde există probleme hormonale

Durerea de cap, ameţeala şi leşinul sunt semnele care prevestesc scăderea tensiunii arteriale. Fără tratament riscăm un accident vascular cerebral, un edem cerebral, un infarct miocardic, hemoragia internă nefiind nici ea de neglijat.

Tensiunea arterială mică este cunoscută ca hipotensiune. “Sunt anumite persoane , în special de sex feminin, la vârste tinere, pentru care o valoare de 90 mmHg nu este ieşită din comun şi este foarte bine tolerată. În alte situaţii însă, hipotensiunea trebuie să ne preocupe, pentru că ea poate trăda instalarea unor afecţiuni de natură hormonală. În cazul în care hipotensiunea apare la o persoană cu hipertensiune, ca urmare a supradozajului tratamentului sau deshidratării prin diaree, vărsături sau transpiraţii excesive din cauza căldurii, un tratament prompt şi adecvat este necesar. În astfel de situaţii, riscul de apariţie a atacului cerebral sau cardiac sunt mari. Când avem hipotensiune, simţim  o stare de slăbiciune, pete negre în câmpul vizual şi o durere de cap brusc apărută. În final, apare leşinul propriu-zis. Ca şi măsură, se indică întinderea la orizontală, problema putând fiind rezolvată prin această manevră. Se recomandă o alimentaţie mai bogată în sare, aportul corespunzător de lichide şi un pahar de vin roşu pe zi”, subliniază Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.

Dacă nu avem manifestări de hipertensiune, după 30 de ani este bine să facem oricum o determinare a tensiunii arteriale la câteva luni. În cazul în care am fost diagnosticaţi cu hipertensiune arterială, e indicat să ne luăm tensiunea ori de câte ori avem suspiciunea că avem o criză hipertensivă. Verificările de rutină se fac în special dimineaţa, la trezire, dar şi după un discomfort, efort.