Antioxidanti vs radicali liberi

In organismul fiecaruia dintre noi se duce aparent o lupta continua. Miza? Buna dispozitie, sanatatea, tineretea si chiar viata. Fortele implicate? De partea noastra – antioxidantii. In coltul opus – radicalii liberi plus cohorta de boli decla
  • Publicat:
Antioxidanti vs radicali liberi
Antioxidanti vs radicali liberi

 Asa cum le spune si numele, antioxidantii sunt substante care contracareaza efectul normal, dar periculos al procesului natural de oxidare, proces care are loc in toate tesuturile corpului. Antioxidantii nu sunt altceva decat nutrienti (vitamine si minerale), hormoni si enzime (proteine care asista reactiile chimice din organism). Toti acestia au un rol esential in prevenirea aparitiei cancerului, bolilor de inima, afectiunilor ficatului, artritei reumatismale, cataractei, bolii Alzheimer, precum si accelerarii procesului de imbatranire. Cei care se gasesc in plante si in unele produse animale au eficienta mai mare decat vitaminele si mineralele obisnuite, acestia sunt numiti antioxidanti non-nutrienti si includ fitochimicale cum ar fi: lycopenele din rosii si antocianinii din coacaze. Stresul oxidativ (procesul agresiv si accelerat de oxidare) apare atunci cand producerea de molecule nevinovate, denumite radicali liberi, este mai mare decat capacitatea de protectie oferita de antioxidanti. Practic, radicalii liberi sunt atomi sau fragmente moleculare care au un numar de electroni in plus sau in minus. Din cauza acestor electroni nepereche, ei „sapa” la propriu prin corpul uman, cautand alti electroni, astfel radicalii liberi distrug celule, proteine si chiar ADN.

Lupta propriu-zisa
Antioxidantii blocheaza procesul oxidarii, neutralizand pur si simplu radicalii liberi, insa uneori se intampla ca antioxidantii sa ajunga sa fie oxidati. Din aceasta cauza, trebuie sa ne improspatam constant rezervele de antioxidanti.
O data ce antioxidantii sunt cei mai eficienti gardieni contra radicalilor liberi, suntem tentati sa credem ca trebuie sa consumam cat mai multi. Adevarul este ca riscam sa ne imbolnavim mai rau atunci cand consumam cantitati mai mari decat cele prescrise strict de medicul dietetician, dupa cum exista si riscul ca acestia sa interactioneze cu medicamentele de sinteza si, astfel, devin toxici.

Surse de antioxidanti
Allium sulfuri – usturoi si ceapa

Antocianini – coacaze negre, fructe de padure in general, grepfrut si vinete

Catechini – vin rosu si ceai verde

Beta-caroten – morcovi, mango, caise, spanac si patrunjel

Cupru – fructe de mare, carne slaba, nuci

Cryptoxantini – ardei iute, chili, dovleac, mango

Flavonoizi – ceaiul verde, citrice, vin rosu, ceapa si mere

Indoli – broccoli, varza si conopida 

Isoflavonoizi – soia, tofu, linte, lapte

Lignani – seminte de susan, cereale integrale si vegetale

Lycopen – rosii, grepfrut roz si pepene rosu

Mangan – fructe de mare, cereale integrale, lapte si nuci

Polifenoli – cimbru si oregano

Seleniu – fructe de mare, cereale integrale, carne rosie 

Vitamina C – coacaze negre, portocale, lamai, kiwi, mango, spanac, ardei iute, fructe de padure

Vitamina E sau tocoferolul – uleiuri vegetale presate la rece, avocado, nuci, seminte, cereale integrale, ciocolata amaruie

Zinc – fructe de mare, carne rosie, lapte si nuci.

Urmărește CSID.ro pe Google News
20, 30, 40, 50
20, 30, 40, 50
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”