3 probleme frecvente de sănătate orală la copii

Igienă dentară este esenţială pentru copii, iar sănătatea orală a unui adult începe întotdeauna în copilărie.
  • Publicat:
3 probleme frecvente de sănătate orală la copii

Igienă dentară este esenţială pentru copii, iar sănătatea orală a unui adult începe întotdeauna în copilărie.

Deşi cariile sunt cel mai frecent motiv pentru care părinţii duc copiii la stomatolog, Dr. Andra Custura (www.andrasmile.ro) prezintă alte 3 probleme comune, care nu ar trebui ignorate: bruxismul, respiraţia urat mirositoare şi sigilarea dinţilor de lapte, aceştia având un rol bine stabilit în masticaţie şi vorbire corectă, cât şi în erupţia dentitiei permanente.

De ce îşi scrâşnesc copiii dinţii?

Bruxismul reprezintă încleştarea sau măcinarea dinţilor, o afecţiune de care majoritatea adulţilor nu sunt conştienţi şi care nu se limitează doar la aceştia. Între 15% la 33% din copiii îşi macină dinţii, de obicei în două momente cheie – când apar dintţii primari şi atunci când ies dinţii permanenţi. Cei mai mulţi copii pierd acest obicei după ce setul nou de dinţi este complet.

Cel mai frecvent, copiii îşi macină dinţii în timpul somnului, mai degrabă decât în timpul zilei. Nimeni nu ştie exact de se întâmplă acest lucru, dar sunt teorii care includ dinţii aliniaţi în mod necorespunzător sau contactul neregulat între dinţii superiori şi inferiori, boli şi alte afecţiuni medicale (cum ar fi deficienţe nutriţionale, alergii, tulburări endocrine), şi factorii psihologici, inclusiv anxietate şi stres.

”Măcinarea dinţilor la copii poate provoca dureri ale maxilarului, dureri de cap şi uzura dinţilor. Consultaţi medicul stomatolog în cazul în care dinţii copilului încep să arate uzaţi sau în cazul în care copilul se plânge de sensibilitate a dinţilor sau durere”, explică dr. Andra Custra.

Sfaturi pentru a ajuta un copil să se oprească din măcinarea dinţilor: 

  • Scăderea stresului copilului, mai ales chiar înainte de culcare.
  • Masaj şi exerciţii de întindere pentru a relaxa muşchii.
  • Asiguraţi-va că dieta copilului include multă apă. Deshidratarea poate fi legată de măcinarea dinţilor.
  • Adresaţi-va medicului stomatolog să monitorizeze dinţii copilului dvs dacă el sau ea are tendinţa de măcinare.
  • Pentru copiii preşcolari nu sunt necesare intervenţii dentare. Cu toate acestea, copiii mai mari pot avea nevoie de coroane temporare sau gutiere.

Când ar trebui să ne îngrijorăm dacă copilului îi miroase urât gura?

”Atunci când apare în cazul copiilor, cauzele respiraţiei urât mirositoare trebuie căutate de urgenţă. Mirosul neplăcut al gurii poate fi, în cazul lor, un semn al unei infecţii sau al unei probleme medicale mai grave, deci tratamentul trebuie început cât mai repede”, explică dr. Andra Custura.

Cel mai adesea cauza hialutozei este pur şi simplu o igienă dentară deficitară, prin bacteriile care se hrănesc din salivă stagnantă, cariile dentare care nu au afectat încă pulpa şi deci nu provoacă durere, ci doar respiraţia urât mirositoare. Atât sinuzita acută cât şi cea cronică, faringita sau alergiile au fost asociate cu respiraţia urât mirositoare.

”Respiraţia urât mirositoare se rezolvă de cele mai multe ori prin învăţarea copilului să se spele pe dinţi bine şi frecvent. Puteţi lăsa copilul să îşi aleagă o periuţă de dinţi şi pastă. Asiguraţi-va că periuţă de dinţi are perii moi sau medii şi este suficient de mică pentru guriţa copilului. Spălatul pe dinţi împreună cu copilul este cea mai bună cale de a-l învaţă cum să se spele corect. Odată ce dinţii copilului se ating, trebuie să începeţi folosirea atei dentare.

cest lucru înseamnă gingii mai sănătoase şi îndepărtarea particulelor alimentare în descompunere. Dacă observaţi mâncare rămasă pe amigdalele copilului puneţi-l să facă gargară cu apă călduţă ca să îndepărteze mâncarea. Asiguraţi-i copilului control stomatologic în mod regulat, cel puţin o dată pe an”, adaugă dr. Custura.

Sigilarea la copii – o metodă de prevenţie a cariilor

Până la vârsta de 19 ani, cariile dentare afectează aproape 70% din copiii din România, precizează Colegiul Medicilor Dentişti din România (CMDR). Cariile netratate, pot provoca dureri şi infecţie.

”O opţiune extrem de eficientă pentru prevenirea cariilor dentare sunt materialele de sigilare. Acestea sunt un strat subţire, din material plastic, aplicat pe suprafeţele de mestecat ale dinţilor – de obicei dinţii din spate (premolarii şi molarii) – pentru a preveni apariţia cariilor dentare. Materialul de sigilare se leagă rapid în adânciturile naturale ale dinţilor şi formează un scut de protecţie pe smalţul fiecărui dinte. Acesta simplă manoperă nedureroasă, dar foarte eficientă se numeşte sigilare!”, explică dr. Andra Custura.

Deşi periajul minuţios şi folosirea aţei dentare pot elimina particulele alimentare şi placa de pe suprafeţele netede ale dinţilor, acestea nu pot ajunge întotdeauna în toate colţurile dinţilor din spate pentru a înlătura tot ce este nedorit. Materialele de sigilare protejează aceste zone vulnerabile împotriva cariilor prin sigilarea dinţilor contra plăcii şi a produselor alimentare.

De obicei, molarii şi premolarii permanenţi ai copiilor ar trebui sigilati de îndată ce aceşti dinţi apar. În acest fel, sigilarea poate proteja dinţii de-a lungul anilor în care aceştia sunt predispuşi la carii, şi anume între vârstă de 6 şi 14 ani. În unele cazuri, materialele de sigilare dentară pot fi, de asemenea, adecvate pentru dinţii de lapte, cum ar fi atunci când dinţii unui copil au adâncituri mari. Datorită faptului că dinţii de lapte joacă un rol important în ţinerea locului şi a distanţei corecte pentru cei permanenţi, este important că aceştia să fie menţinuţi sănătoşi.

Sigilanţii pot proteja dinţii de carii timp de până la 10 de ani, dar ei trebuie să fie verificaţi regulat că să nu fie ciobiţi sau uzaţi. Medicul dentist poate înlocui sigilaţii după cum este necesar.

Un tratament de sigilare pentru copii are preţul de 80 lei/ dinte în cadrul clinicii Andra Smile.

 

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”