Unul din trei copii are o persoană alergică în familie

Unul din trei copii din Europa are pe cineva în familie cu alergie, cele mai întâlnite fiind alergiile cutanate, alergiile alimentare care sunt în creştere, rinite sau conjunctivite, manifestările respiratorii inclusiv astmul bronşic, spune Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.
Unul din trei copii are o persoană alergică în familie

Unul din trei copii din Europa are pe cineva în familie cu alergie, cele mai întâlnite fiind alergiile cutanate, alergiile alimentare care sunt în creştere, rinite sau conjunctivite, manifestările respiratorii inclusiv astmul bronşic, spune Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.

„Copilul se naşte imperfect, cu sistemul nervos insuficient dezvoltat şi finisat, cu toate funcţiile: renală, digestivă, respiratorie, cardiacă imperfecte, în curs de cristalizare. Inclusiv sistemul imunitar nu asigură un echilibru biologic. Trebuie să ştim că unul din trei copii din Europa are un istoric familial de alergie. Cele mai întâlnite sunt alergiile cutanate, alergiile alimentare care sunt în creştere, rinite sau conjunctivite, manifestările respiratorii inclusiv astmul bronşic. 66 la sută dintre sugarii cu dermatită atopică pot dezvolta manifestări de tip respirator, conjunctivite, rinite, otite şi altele, inclusiv astmul bronşic. Jumătate din cei 66 la sută vor dezvolta ulterior astm alergic. Încă din timpul sarcinii copilul este expus de a veni în contact cu alergeni şi este expus să dezvolte alergii ulterior. Laptele de vacă a fost considerat secole de-a rândul un beneficiu pentru copii în anumite diluţii. Dar laptele de vacă are foarte multe păcate”, a declarat Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie (SRP).

Potrivit medicului Marin Burlea, laptele de vacă conţine alergeni, are o cantitate de proteine de trei ori mai mare decât laptele matern, iar conţinutul în săruri este mult mai mare. Preşedintele SRP mai spune că că prin consumul mare de proteine copilul poate deveni mai târziu obez.

De asemenea, în timpul sarcinii sunt şi alţi factori de risc, cum ar fi fumatul poluarea din mediul înconjurător, sau colonizarea intestinulului cu o floră nefirească.

„Alăptarea este o speranţă pentru umanitate. Copilul trebuie alăptat minim şase luni, iar cei care sunt alimentaţi natural vor începe diversificare la şase luni, cu păstrarea alimentaţiei la sân până la un an. OMS recomandă pentru ţările în curs de dezvoltare menţinerea alimentaţiei la sân până la doi ani. Speranţa pentru a avea un sistem imunitar corect este alăptarea. Alăptarea la sân este perfect adaptată nevoilor nutriţionale ale copilului, toleranţă maximă, protecţie antiinfecţioasă, microbiană şi virală, antialergică şi protejează de obezitatea şi diabet. Legătura afectivă unică între mamă şi copil se creează în timpul alăptării. Atunci când din motive obiective nu se poate alăpta copilul şi unul din riscuri este cezariana trebuie folosite formule dietetice hidrolizate”, a adăugat medicul.