Sindromul boreout: ce înseamnă să fii bolnav de plictiseală şi cum te afectează asta pe plan fizic şi psihic

Persoanele plictisite au un risc mai crescut de a dezvolta anumite afecţiuni.
  • Publicat:
Sindromul boreout: ce înseamnă să fii bolnav de plictiseală şi cum te afectează asta pe plan fizic şi psihic

Te plictiseşti de moarte acasă? Află că acest lucru poartă şi o denumire – sindromul boreout! Spre deosebire de burnout, care denotă senzaţie de epuizare cauzată de munca în exces şi stres, boreout presupune lipsa unei activităţi şi instalarea unei lipse de interes pentru orice domeniu. Chiar dacă unii pot fi invidioşi pe cei care se plictisesc din cauza lipsei de activitate, medicii spun că acest sindrom poate fi la fel de toxic pentru creier, dar şi cu implicaţii negative în ceea ce priveşte sănătatea fizică.

Studiile arată că persoanele plictisite tind să fie mai puţin satisfăcute de locul lor de muncă şi prezintă chiar şi un risc mai crescut de a face infarct sau depresie.

O altă cercetare a relevat că persoanele cu sindrom boreut sunt de 2-3 ori mai expuse riscului de deces din cauze cardiovasculare.

Specialiştii cred că acest risc este consecinţa unui stil de viaţă nesănătos, nu neapărat a plictiselii propriu-zise.

Cu alte cuvinte, spun ei, persoanele plictisite tind să fie mai puţin preocupate de sănătatea lor, nu fac mişcare, consumă alimente grase, prăjeli, dulciuri, fumează şi fac abuz de alcool pentru a se simţi mai bine. Iar aceste obiceiuri, inevitabil, duc la apariţia multor probleme de sănătate.

Soluţia este, spun aceiaşi specialişti, ca angajatorii să le ofere angajaţilor sarcini provocatoare, nonrepetitive, care să le stimuleze interesul.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”