Separarea bebeluşului de mamă poate avea efecte dramatice asupra dezvoltării creierului acestuia

Separarea bebeluşului de mamă, fie şi pentru perioade scurte de timp, în copilăria timpurie ar putea avea ca efect probleme de dezvoltare a creierului şi de funcţionare cognitivă în viaţa de adult.
  • Publicat:
Separarea bebeluşului de mamă poate avea efecte dramatice asupra dezvoltării creierului acestuia

Atunci când un copil este luat de lângă mama sa pentru o scurta perioada de timp, în copilăria foarte mică, acest eveniment traumatic modifică în mod semnificativ viitoarea funcţie a creierului, potrivit unui nou studiu realizat pe cobai. Aceste modificări ale creierului sunt similare cu tulburările în structura şi funcţia creierului care se găsesc la persoanele cu risc de tulburări neuropsihiatrice, cum ar fi schizofrenia.

“Creierul cobaiului şi cel uman au o structură şi o conectivitate similare”, a spus profesorul Lapish, autorul cercetării. „Înţelegerea a ceea ce se întâmplă în creierul unui cobai tânăr care este îndepărtat de lângă mama lui ne oferă o perspectivă importantă asupra modului în care acest tip de traumă timpurie – probabil comparabilă cu izolarea de o mamă umană – afectează creierul copilului foarte mic.”

„În acest studiu, am descoperit o diminuare a memoriei, precum şi o mai mică comunicare între regiunile creierului, la animalele care au fost îndepărtate de mamele lor, printre alte modificări neurologice”, a spus coautorul studiului, Sarine Janetsian-Fritz, fost student al lui Lapish la Indiana School of Medicine. Acestea sunt toate indicii pentru modul în care un eveniment traumatic la începutul vieţii ar putea creşte riscul unei persoane de a primi un diagnostic de schizofrenie in viitor.

Cauzele schizofreniei şi întârzierea apariţiei simptomelor acestei boli pe tot parcursul vieţii rămân un mister.

Copiii expuşi la stres sau deprivare afectivă timpurie în viaţă au un risc mai mare pentru boli mintale şi dependenţe mai târziu în viaţă, inclusiv schizofrenie, a declarat un alt coautor al studiului Brian F. O’Donnell. „Am identificat schimbările de durată ale creierului şi comportamentului care rezultă dintr-un tip de stres la rozătoare. Aceste tipuri de modificări ale creierului ar putea să medieze efectele evenimentelor adverse asupra copiilor. Astfel, politicile sau intervenţiile care diminuează stresul la copii ar putea reduce vulnerabilitatea la tulburările emoţionale la vârsta adultă. „

Sursa: sciencedaily.com

Foto: Photoduet / Freepik

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”