Principala cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 ani

Aproximativ 1.25 de milioane de persoane mor în fiecare an pe şoselele din întreaga lume. Studiile indică faptul că, de obicei, 40-50% dintre şoferi depăşesc limitele de viteză. Şoferii care sunt bărbaţi, tineri şi se află sub influenţa alcoolului sunt mai predispuşi să fie implicaţi în accidente rutiere asociate vitezei.
Principala cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 ani

„Gestionarea vitezei” (Managing speed), un nou raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), sugerează că viteza excesivă sau inadecvată contribuie la unul din fiecare trei decese produse în trafic, la nivel mondial.  Măsurile de combatere a vitezei previn decesele şi leziunile din traficul rutier, fac populaţiile să fie mai sănătoase, iar oraşele, mai durabile.

Aproximativ 1.25 de milioane de persoane mor în fiecare an pe şoselele din întreaga lume. Studiile indică faptul că, de obicei, 40-50% dintre şoferi depăşesc limitele de viteză.

Şoferii care sunt bărbaţi, tineri şi se află sub influenţa alcoolului sunt mai predispuşi să fie implicaţi în accidente rutiere asociate vitezei.

Accidentele de circulaţie rămân principala cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 ani.

Se estimează că acestea generează costuri care variază între 3 şi 5% din PIB-ul ţărilor respective şi că împing multe familii înspre sărăcie.

Cu toate acestea, doar 47 de ţări din lume respectă bunele practici privind una dintre principalele măsuri de gestionare a vitezei, şi anume impunerea unei limite de viteză de 50 km/h sau mai puţin în zonele urbane şi permiterea autorităţilor locale să reducă aceste limite chiar mai mult pe drumurile din jurul şcolilor, zonelor de locuit şi al întreprinderilor.

„Viteza se află în centrul problemei globale a accidentelor din trafic”, precizează Directorul General al OMS, Dr. Margaret Chan. „Dacă ţările ar aborda doar acest risc major, vor obţine în curând rezultate pozitive, prin drumuri mai sigure, atât în ceea ce priveşte vieţile salvate, cât şi prin creşterea mersului pe jos şi cu bicicleta, cu efecte profunde şi durabile asupra sănătăţii”.

Măsurile de gestionare a vitezei includ:

  • construirea sau modificarea şoselelor, astfel încât să includă dispozitive care să încetinească traficul, precum sensuri giratorii şi limitatoare de viteză;
  • stabilirea unor limite de viteză corespunzătoare caractersticii fiecărui drum;
  • impunerea unor limite de viteză prin utilizarea de măsuri de control manuale şi automate;
  • instalarea de tehnologii incorporate în maşinile noi, precum „intelligent speed assistance”, pentru optimizarea vitezei şi sisteme autonome de frânare de urgenţă;
  • creşterea gradului de conştientizare cu privire la pericolul vitezei.

Ţările care au înregistrat cele mai mari succese în reducerea drastică a ratelor de deces şi de leziuni în trafic, în ultimele decenii – printre care Olanda, Suedia şi Marea Britanie –, sunt cele care au adoptat o abordare holistică a acestei probleme.

Respectivele ţări au stabilit ca fiind prioritară viteza de siguranţă, ca una dintre cele patru componente ale sistemului de siguranţă, alături de drumuri şi margini ale carosabilului sigure, vehicule sigure şi utilizatori ai reţelelor de drumuri în siguranţă.

Prin reducerea vitezei şi îmbunătăţirea nivelului siguranţei, populaţiile acestor oraşe beneficiază de avantajele suplimentare generate de creşterea mersului pe jos şi a mersului pe bicicletă şi de reducerea poluării atmosferice şi fonice.

Astfel de acţiuni au, la rândul lor, beneficii pozitive pentru sănătate şi din punctul de vedere al ratelor bolilor cardiovasculare, ale cancerului, diabetului şi ale altor boli netransmisibile.

Raportul „Gestionarea vitezei” a fost lansat pentru a prefaţa cea de-a patra ediţie a Săptămânii Mondiale a Siguranţei Rutiere, a ONU, care are loc între 8 şi 14 mai 2017.