Primul creier uman dezvoltat în laborator

Cercetătorii austrieci au reuşit să cultive în laborator creiere umane în miniatură, care ar putea să-i ajute să înţeleagă mai bine modul în care acest organ este afectat de diverse boli neurologice rare, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, informează bbc.co.uk, citată de Mediafax.
Primul creier uman dezvoltat în laborator

Cercetătorii austrieci au reuşit să cultive în laborator creiere umane în miniatură, care ar putea să-i ajute să înţeleagă mai bine modul în care acest organ este afectat de diverse boli neurologice rare, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, informează bbc.co.uk, citată de Mediafax.

Structurile neurologice de mărimea unui bob de mazăre au atins acelaşi nivel de dezvoltare ca cel al creierului unui fetus de nouă săptămâni, însă nu sunt capabile de „gândire”.
Oamenii de ştiinţă consideră că această descoperire este uimitoare şi fascinantă.
Creierul uman este una dintre cele mai complicate structuri care există în univers.
Cercetătorii de la Institutul de biotehnologie moleculară din cadrul Academiei de ştiinţe din Austria au reuşit să reproducă în laborator mai multe stadii de dezvoltare ale creierului.

Ei au folosit celule suşă embrionare şi celulă suşă adulte prelevate din piele pentru a obţine o parte de embrion care s-a dezvoltat în creier şi măduva spinării. Aceste structuri au fost plasate în picături de gel care au avut rolul de schelă, permiţând ţesuturilor să se dezvolte. Structurile au fost plasate într-un bioreactor, într-o „baie” care a furnizat creierului nutrimente şi oxigen.
Celulele au fost capabile să se dezvolte şi să se organizeze în regiuni separate ale creierului – cortex, retină, hippocampus precoce, implicate în procesul de memorare la vârsta adultă.

Ţesuturile au atins o mărime maximă – aproximativ 4 milimetri -, după două luni.
„Mini-creierele” au supravieţuit un an, dar nu au crescut mai mari.

Cercetătorii speră să descopere cu ajutorul acestor mini-creiere informaţii despre maladii neurologice care nu pot fi tratate, precum schizofrenie şi autism, care se manifestă la vârsta adultă, dar sunt provocate de defecte apărute în timpul dezvoltării acestui organ.
Această tehnică ar putea fi folosită şi pentru a înlocui şoarecii folosiţi în prezent în laborator pentru studierea maladiilor neurologice.
Specialiştii vienezi cred că această tehnică nu impune probleme etice, dar spun că nu vor permite dezvoltarea creierelor mai mult de atât, pentru că acest lucru este „indezirabil”.