Lumea înainte şi după era antibioticelor

Ne îndreptăm spre o posibilă lume care nu va mai avea ca arsenal terapeutic antibioticele.
  • Publicat:
Lumea înainte şi după era antibioticelor

Creşterea alarmantă a rezistenţei bacteriilor la majoritatea claselor de antibiotice cunoscute reprezintă una dintre temele majore dezbătute astăzi la nivel global. Pentru a semnala importanţa acestei probleme, anual, Organizaţia Mondială a  Sănătăţii (O.M.S.) şi instituţiile de profil organizează întâlniri excepţionale cu privire la rezistenţă antimicrobiană, care prezintă cele mai importante noutăţi şi trasează direcţiile de urmat.
Sub tema „Antibioticul – partener şi adversar”, dr. Ileana Lucia Brînză şi dr. Liliana Chiţanu au vorbit despre acest subiect în cadrul simpozionului cu numărul 57 Farma Practic, ea declarând ”Ne îndreptăm spre o posibilă lume care nu va mai avea ca arsenal terapeutic antibioticele””.

La absolut toate grupele de medicamente existente azi au apărut tulpini rezistente la antibiotice. În plus, din 1980 până azi nu a mai fost descoperită nicio clasă de antibiotice ca arsenal terapeutic pe care să le folosim în infecţiile microbiene”,  a declarat dr. Liliana Chiţanu, proaspăt întoarsă de la Conferinţa Europeană de boli infecţioase pediatrice de la Madrid, în cadrul căreia au fost dezbătute subiecte pe această temă. 

Utilizarea excesivă şi incorectă a antibioticelor accelerează răspândirea bacteriilor rezistente la acestea, însă există în plus o serie de mulţi alţi factori ce contribuie la creşterea gradului de rezistenţă, de exemplu consumul de alimente animale şi vegetale contaminate cu bacterii rezistente, transmiterea lor de către persoane ce pot călători cu uşurinţă în orice loc al lumii. 

Încă din anii 1990 s-a constatat că, la nivel mondial, 50% dintre antibiotice erau folosite de către medicina veterinară. De ce ne interesează şi cum se reflectă acest lucru asupra noastră? Animalele devin astfel purtătoare de bacterii rezistente, la fel şi legumele care pot fi contaminate – lucru care duce la infectarea directă a omului cu bacterii rezistente.
Acestea bacterii, însă, pot să apară şi la pacienţii care sunt trataţi, şi care le pot transmite persoanelor din anturajul lor, dar şi la pacienţii spitalizaţi care suferă diferite intervenţii. Dar şi datorită faptului că am devenit un mare sat planetar, bacteriile rezistente la antibiotic pot fi aduse de călători”, a explicat dr. lleana Lucia Brînză.

La nivel european, situaţia privind rezistenţa anti-microbiană este atent monitorizată. Există o reţea online ce permite transmiterea infomaţiilor de la stat la stat şi coroborarea lor astfel încât fiecare dintre ţări să poată avea o viziune clară asupra situaţiei curente.
În România, contrar practicii altor ţări membre UE, modul de gestionare al datelor referitoare la rezistenţa anti-microbiană implică o analiză generală, care transmite o informaţie statistică globală şi nu o situaţie defalcată pe eşaloane medicale.

Clasificarea în 2016 a principalelor tulpini rezistente la antibiotic a condus la concluzii îngrijorătoare. Conform datelor prezentate de dr.  Ileana Lucia Brînză, se observă apariţia unor tulpini rezistente la mai multe clase de antibiotice, o parte dintre acestea apărute destul de recent, în jurul anilor ’80. „Ne aflăm în situaţia riscantă de a nu mai avea cu ce trata pacienţii noştri pentru diverse patologii, atât în ambulatoriu cât şi în spital”, a subliniat  medicul de familie brăilean. 

Dacă în 2017 vorbim, la nivel global, de 700.000 de decese cauzate de rezistenţa la antibiotice şi 25.000 în Europa, în 2050, aşa cum a estimat O.M.S în 2016, numărul deceselor va ajunge la 1 milion la nivel global şi 390.000 la nivel european. 
Buna comunicare şi informarea publicului larg în privinţa mijloacelor de apărare aflate la îndemână  reprezintă două dintre căile de bază utile în combaterea acestei probleme. „Este necesară aprofundarea cunoştiinţelor privind afecţiunile ce trebuie tratate cu antibiotice şi evitarea recurgerii necontrolate la antimicorobiene (…) Ne dorim ca antibioticul să fie în permanenţă un prieten pentru pacienţii noştri şi niciodată un adversar”, au subliniat în încheierea prezentării dr. Liliana Chiţanu şi dr. Ileana Lucia Brînză. 

Foto: 123rf.com

Urmărește CSID.ro pe Google News
Cum previi firele de păr încarnate?
Cum previi firele de păr încarnate?
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”